Salariul mediu net a atins 5.443 de lei în septembrie
Salariul mediu net la nivel național a fost de 5.443 lei în septembrie, înregistrând o creștere de 1% față de august și de 4,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2023, conform datelor INS. Totuși, în ciuda acestei creșteri, puterea de cumpărare a scăzut, indicele câștigului salarial real fiind de doar 94,7% față de anul anterior. Aceasta sugerează că salariile au crescut mai lent decât prețurile.
„Salariile cresc pe hârtie, dar prețurile mănâncă diferența. Oamenii simt tot mai puțin în buzunar”, a declarat un specialist în resurse umane. De asemenea, salariul mediu brut în septembrie a fost de 9.078 lei, cu cele mai mari venituri înregistrate în extracția petrolului și gazelor naturale (12.433 lei) și în IT (12.136 lei). În contrast, angajații din hoteluri și restaurante și din industria textilă au cele mai mici salarii, de 3.383 lei, respectiv 3.446 lei.
Inflația și impactul asupra veniturilor
Specialistul a explicat că inflația a evoluat mai rapid decât veniturile, conducând la o scădere reală a puterii de cumpărare. „Deși vedem o creștere de 1% la salariul mediu, inflația a fost peste acest nivel. Banii pe care îi primim valorează mai puțin”, a adăugat specialistul.
INS a raportat că multe dintre creșterile salariale din septembrie s-au datorat primelor ocazionale, bonusurilor trimestriale sau anuale, care nu contribuie la venitul lunar constant al angajaților. „Aceste prime ridică media statistică, dar nu îmbunătățesc cu adevărat venitul lunar constant al angajaților”, a explicat specialistul.
Taxarea muncii și propuneri de soluții
România se confruntă cu o taxare ridicată a muncii, cu aproximativ 43% din salariul brut destinat contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. „Diferența dintre cât costă un angajat pentru companie și cât primește un angajat efectiv în mână este uriașă. Lucrezi mult, dar vezi puțin”, a menționat specialistul. Aceasta a subliniat că nivelul ridicat al taxării descurajează formalizarea completă a muncii și limitează creșterile salariale.
„Reducerea taxării pentru salariile mici și medii ar fi o soluție reală. Astfel, oamenii ar rămâne cu mai mult în buzunar, iar firmele ar avea spațiu pentru majorări fără să transfere costurile în prețuri”, a propus specialistul.
Salariul minim și impactul asupra puterii de cumpărare
Sindicatele, inclusiv Blocul Național Sindical (BNS), cer creșterea salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei în 2026. Reprezentanții BNS au organizat un protest, acuzând guvernul că menținerea salariului minim actual condamnă milioane de angajați la pierderea puterii de cumpărare. „O majorare a salariului minim ar fi binevenită, dar trebuie gândită responsabil”, a avertizat specialistul.
În cazul în care salariul minim brut rămâne la 4.050 lei, iar inflația se menține la 5-6%, puterea de cumpărare a celor mai vulnerabili angajați va scădea semnificativ. „Un angajat care câștigă aproximativ 2.500 lei net va putea cumpăra cu 150-200 lei mai puține bunuri lunar, doar din cauza inflației”, a adăugat specialistul.
Nevoia de strategii salariale coerente
Specialistul a subliniat necesitatea unei strategii salariale clare, nu doar de creșteri punctuale. „Salariile trebuie ajustate automat în funcție de inflație și productivitate. Doar așa putem proteja veniturile reale ale angajaților”, a spus acesta. Măsurile propuse includ indexarea automată a salariului minim în funcție de inflație și productivitate, reducerea taxării muncii pentru veniturile mici și medii, sprijin fiscal pentru IMM-uri și transparență salarială.
„Creșterea salariilor este sustenabilă doar dacă vine la pachet cu o economie mai productivă și cu o taxare echilibrată. Altfel, totul se transformă în inflație și oamenii nu simt nicio îmbunătățire reală”, este concluzia specialistului.
