Salariul minim în creștere, conform normelor europene
Discuția despre creșterea salariului minim în România a fost reluată recent, în contextul respectării directivei europene care solicită statelor membre să asigure venituri corelate cu costul vieții și productivitatea. Totuși, profesorul de economie mondială Christian Năsulea a exprimat îngrijorări cu privire la impactul acestei măsuri, afirmând că nu susține impunerea unui salariu minim unic în țară, având în vedere variațiile semnificative ale condițiilor economice din diferitele regiuni.
Năsulea a subliniat că o astfel de măsură ar putea fi percepută de mulți ca o tentativă de a spori „taxa de protecție”, mai degrabă decât o soluție menită să îmbunătățească situația persoanelor din zone defavorizate. El a propus ca salariul minim să fie stabilit prin negocieri la nivel de ramură sau regiune, similar modelului german, pentru a reflecta mai bine realitățile economice locale.
Profesorul a adăugat că majorarea salariului minim poate avea consecințe negative, în special în regiunile cel mai sărace, precum Vaslui și Mehedinți, unde angajații ar putea risca să își piardă locurile de muncă. Aceasta se aliniază cu tendințele observate la nivel european, unde se caută coeziune economică, dar care, în opinia sa, nu aduce beneficii clare pentru cei mai vulnerabili.
O altă problemă semnalată de Năsulea este legislația muncii din România, care face dificilă munca part-time, obligând angajatorii să plătească contribuțiile ca pentru o normă întreagă. Aceasta contribuie la percepția salariului minim ca o „taxă de protecție”, impusă de stat, care nu ține cont de realitatea pieței muncii.
În același timp, premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța investițiilor private pentru economia României, afirmând că angajații din companiile private sunt cei care susțin dezvoltarea țării prin impozitele pe care le plătesc. Declarațiile sale au fost făcute într-un context de tensiuni între partenerii de guvernare, generat de majorarea salariului minim, o măsură sprijinită de social-democrați. Aceasta ar putea crea presiuni suplimentare pe angajatori, deși pentru stat ar putea însemna venituri mai mari, iar salariații ar putea beneficia de o creștere modestă de aproximativ 40 de lei.
