Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci 2025
Pe 14 septembrie, creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare de mare însemnătate care amintește de aflarea lemnului Sfintei Cruci de către Sfânta Împărăteasă Elena, precum și de readucerea acestuia la Ierusalim după ce fusese luat de perși. Această zi, marcată cu cruce roșie în calendar, este dedicată postului aspru și trăirii spirituale profunde, având rolul de a aduce rugăciune, smerenie și cinstire jertfei Mântuitorului.
Importanța zilei de 14 septembrie
Ziua de 14 septembrie marchează evenimente importante în lumea creștină: aflarea Sfintei Cruci de către Sfânta Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, și înălțarea solemnă a Crucii în fața poporului. Conform tradiției, Sfânta Elena a descoperit pe Golgota trei cruci: a Mântuitorului și cele ale celor doi tâlhari. Patriarhul Macarie al Ierusalimului a rânduit o încercare printr-un semn dumnezeiesc pentru a identifica adevărata Cruce a lui Hristos. Astfel, o femeie grav bolnavă a fost vindecată prin atingerea Crucii lui Hristos, recunoscându-se astfel simbolul biruinței și al mântuirii.
În amintirea acestui eveniment, la 14 septembrie 335, Patriarhul Macarie a înălțat Crucea în Biserica Învierii din Ierusalim, eveniment marcat și de împăratul bizantin Heraclius, care a readus Crucea în 628. Această sărbătoare este prăznuită anual ca zi de post și rugăciune, amintind de puterea și biruința prin jertfa Mântuitorului.
Tradiții și obiceiuri de Înălțarea Sfintei Cruci
Un aspect important al sărbătorii din 14 septembrie este rânduiala liturgică. La Sfânta Liturghie, se citește Evanghelia din Vinerea Mare, care amintește de Patimile și răstignirea Mântuitorului. În toate bisericile ortodoxe, se săvârșește slujba specială de înălțare a Crucii, preotul ridicând Sfânta Cruce în cele patru puncte cardinale, binecuvântând întreaga lume. Credincioșii se închină cu evlavie Crucii împodobite cu busuioc și flori, rostind rugăciuni de pocăință și cerând har divin.
De asemenea, această zi este cunoscută ca „Ziua Crucii” în tradiția populară. Pe 14 septembrie se sfințește busuiocul, menta și cimbrul, plante care sunt păstrate în casă pentru vindecare și ocrotire. Oamenii de la sate consideră această zi drept începutul toamnei agricole, marcând momentul în care se culeg viile și se strâng ultimele roade din grădină. Începând din această zi, nu se mai lucrează pământul și nu se mai seamănă, fiind un timp de odihnă și rugăciune.
Obiceiuri interzise în ziua de 14 septembrie
Fiind o sărbătoare cu cruce roșie, cu zi de post și dedicată rugăciunii, nu se lucrează la câmp și nu se fac alte munci grele în gospodărie. Potrivit Părintelui Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București, „nimic din ceea ce lucrăm în ziua unui praznic bisericesc nu sporește”. De asemenea, în această zi nu se consumă alimente „de dulce” (carne, lapte, ouă), iar conform superstițiilor, nu se mănâncă alimente tăiate în formă de cruce.
