Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și Sărbătoarea Sânzienelor
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este marcată în calendarul creștin ortodox pe 24 iunie. În aceeași zi, se sărbătoresc și Sânzienele sau Drăgaica, legate de numeroase obiceiuri și superstiții. Conform tradiției creștin-ortodoxe, Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia, iar mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea sa a avut loc cu șase luni înainte de nașterea lui Iisus.
Vestirea nașterii lui Ioan a fost adusă de îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Deoarece nu a crezut mesajul îngerului, Zaharia a rămas mut până la punerea numelui fiului său. Informațiile despre perioada din viața Sfântului Ioan Botezătorul sunt limitate, însă se știe că s-a retras în pustie, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până când a primit porunca de a începe să predice.
Rolul lui Ioan a fost acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos și de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu. Mesajul său principal era „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”, iar cei care renunțau la păcate erau botezați în Iordan.
Cine sunt Sânzienele?
În mitologia folclorică românească, Sânzienele sau Drăgaicele sunt personaje mitice nocturne, aducătoare de pace, armonie, iubire și bunătate. Ele au efecte benefice asupra oamenilor, animalelor și plantelor, contribuind la fertilitatea tuturor formelor de viață. Noaptea Sânzienelor, din 23 spre 24 iunie, este considerată propice fertilității.
Potrivit specialistului în folclor Marcel Lutic, Sânzienele includ trei elemente: zânele bune care sunt harnice în noaptea de Sânziene, florile galbene care înfloresc în preajma acestei zile și sărbătoarea în sine, cunoscută și sub denumirea de Drăgaica.
În noaptea de Sânziene, se spune că Sânzienele umblă pe pământ, cântă și dansează în jurul focului, aducând fecunditate femeilor căsătorite, înmulțind animalele și îmbogățind holda. Ele sunt considerate tămăduitoare, aducând leac pentru bolile oamenilor.
Tradiții și superstiții de Sânziene
Se crede că Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea, „pocindu-le gura”. Bărbații care au jurat strâmb sau au făcut rău sunt, de asemenea, supuși unor pedepse severe. În această zi, nimeni nu are voie să lucreze, iar se spune că, în noaptea de Sânziene, porțile cerului se deschid, permițând contactul cu cei decedați. În multe zone din țară, se organizează pomeni pentru morți în această perioadă.
Tradiția include aprinderea focurilor pe dealuri și umblatul cu făcliile aprinse în jurul casei, ogoarelor și grajdurilor. Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în speranța de a-și visa ursitul. Aceste flori sunt apoi duse la biserică pentru a fi sfințite și păstrate pentru diverse practici magice.
De asemenea, sărbătoarea Sânzienelor este cunoscută și sub numele de „Amuțitul cucului”, deoarece se spune că această pasăre încetează să cânte înainte de Sânziene, semn că vara va fi secetoasă.
