Scădere semnificativă a cererilor de azil în Uniunea Europeană
În 2024, 912.415 cetățeni din afara Uniunii Europene au depus o primă cerere de azil în UE, ceea ce reprezintă o scădere de 13,1% față de 1.049.508 în 2023. De asemenea, 780.280 de persoane care au fugit din Ucraina au primit protecție temporară, înregistrându-se o diminuare de 26,1% comparativ cu anul anterior, conform datelor publicate de Eurostat.
În primul trimestru al anului 2025, au fost înregistrate în UE 183.809 solicitanți de azil pentru prima dată și 136.113 noi decizii de protecție temporară. Comparativ cu primul trimestru al anului 2024, aceste cifre corespund unor scăderi de 23,5%, respectiv 30,9%. Evoluțiile din primul trimestru al anului 2025 confirmă tendința descendentă observată în 2024.
În 2024, pentru fiecare 1.000 de persoane din UE, au existat 2 solicitanți de azil pentru prima dată și 1,7 noi decizii de protecție temporară. Cele mai mari raporturi de solicitanți de azil la 1.000 de persoane au fost înregistrate în Cipru (7,2), Grecia (6,6) și Irlanda și Spania (ambele 3,4). Cele mai mari raporturi de persoane cărora li s-a acordat protecție temporară la mia de persoane au fost în Cehia (7,1), Slovacia (4,8) și Polonia (4,5).
În 2024, sirienii au reprezentat cel mai mare grup de persoane care au solicitat azil în UE, cu 148.185 de solicitanți (16,2% din totalul UE). Altele dintre cele mai mari grupuri au fost cetățenii Venezuelei (72.790, 8,0%), Afganistanului (72.240, 7,9%), Columbiei (50.320, 5,5%) și Turciei (46.840, 5,1%).
Printre primele 24 de cetățenii ale solicitanților de azil pentru prima dată în 2024, cu peste 10.000 de solicitanți, rata de recunoaștere în primă instanță a variat între 7,0% (Columbia) și 91,5% (Siria). Cu excepția Columbiei, rata de recunoaștere în primă instanță a fost sub 20% pentru cetățenii din Georgia, Maroc, Egipt, Tunisia, Senegal, Peru, Bangladesh și Turcia. În schimb, a fost mai mare decât media (51,4%) pentru cetățenii din Palestina, Venezuela, Mali, Ucraina, Eritreea, Afganistan și Somalia.
