Scenariul înșelătoriei fiscale în România
Frauda cu TVA reprezintă una dintre cele mai atractive activități criminale din Europa și generează o pierdere anuală de 9 miliarde de euro în bugetul României. Pe 4 septembrie, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au reținut cinci persoane într-un caz de fraudă cu TVA, care a dus la un prejudiciu estimat de aproape 20 de milioane de euro la bugetul de stat.
Dosarul DNA vizează persoane implicate în activitatea platformei leasingautomobile.ro și companiile asociate. Cinci indivizi au fost reținuți, iar procurorii au aplicat sechestre pe sute de mii de euro cash și peste 50 de automobile de lux. Gabriel Hăulică, unul dintre reținuți, este un afacerist cunoscut pentru anteriora sa implicare în infracțiuni de evaziune fiscală, având companii care au intrat în faliment cu datorii semnificative la stat.
Un alt reținut, Gigi Bracaci, este descris pe platforma leasingautomobile.ro ca un antreprenor curajos. Se sugerează că Hăulică și Bracaci au fost sprijiniți de angajați ai companiilor lor, inclusiv un contabil numit Florin Brânză, care ar fi fost recompensat cu 65.000 de lei pentru rezolvarea unor probleme contabile.
Schema de fraudă cu TVA
DNA suspectează că Hăulică și firmele sale, împreună cu alte companii asociate lui Bracaci, au orchestrat o schemă de evaziune fiscală ce a dus la un prejudiciu de 94 de milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro). Această schemă a implicat două tipuri de companii: cele „beneficiar real” (legate de leasingautomobile.ro) și companiile „bidon” (deținute de Hăulică).
În cadrul acestei scheme, cele 11 companii au raportat achiziții intracomunitare de mașini second-hand, în valoare totală de 465 de milioane de lei, pentru care au plătit TVA de 7,8 milioane de lei, în condițiile în care valoarea reală a TVA-ului depășea 88 de milioane de lei.
Schema funcționa astfel: firmele „beneficiar real” achiziționau autoturisme din Germania pentru 100 de lei, plătind TVA de 19 lei. Însă, în loc să fie facturate direct, achizițiile erau intermediate de firmele „bidon”, care vindeau fictiv mașinile către firmele „beneficiar real”. Aceasta le permitea firmelor „beneficiar real” să deducă TVA-ul de 19 lei, iar ulterior, la vânzarea mașinilor către clienți, încasau același TVA, fără a-l plăti efectiv către bugetul de stat.
Firmele „bidon” înregistrau achiziții fictive pentru a justifica deducerea TVA-ului, iar astfel, pentru fiecare achiziție de 100 de lei, firmele plăteau efectiv doar 0,1 lei în TVA. Surse apropiate anchetei au indicat că, din conturile unei companii implicate în această schemă, au fost retrași aproape zilnic 30 de milioane de lei pe parcursul a trei ani.
Impactul fraudei cu TVA
În decembrie 2024, un raport al Comisiei Europene estima că România a pierdut 8,4 miliarde de euro din neîncasarea TVA în anul 2022. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul de TVA, cu o diferență de 30% între încasările estimate și cele efective.
Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European, a subliniat că frauda cu TVA afectează întreaga societate, subliniind că banii care sunt fraudă cu TVA ies din bugetul cetățenilor. Aceasta a declarat că grupurile de criminalitate organizată investesc profiturile obținute din activități ilegale în frauda cu TVA, devenind astfel mai bogate și mai puternice.
