Sectorul construcțiilor din România înregistrează un număr record de angajați, dar ritmul de creștere ar putea încetini
Piața construcțiilor din România a atins un record istoric, cu 460.000 de angajați la finalul lunii mai 2025, marcând o creștere de 7% a volumului lucrărilor în primele cinci luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Totuși, o parte din această expansiune este influențată de un efect de bază favorabil, deoarece dinamica lunară a fost relativ modestă. Indicatorul de încredere al constructorilor, publicat de Eurostat, continuă să scadă față de maximele post-pandemice, semnalizând o temperare a entuziasmului din piață.
Activitatea din construcții este susținută în principal de investițiile publice, care se află la un nivel fără precedent, incluzând aproximativ 700 de kilometri de drumuri rapide și proiecte ample de modernizare a infrastructurii feroviare, o diferență semnificativă față de cei doar 140 de kilometri de autostradă aflați în lucru în 2019. Aceste proiecte au devenit motorul principal al pieței, având în vedere că cheltuielile publice au reprezentat aproape jumătate din totalul lucrărilor de construcții în ultimii ani.
În contrast, dezvoltările private încep să încetinească, autorizațiile pentru locuințe coborând la niveluri similare celor din 2015-2016. Investitorii din piața de birouri devin mai prudenți, iar singurul segment care își păstrează dinamismul este cel industrial, unde investițiile continuă într-un ritm ridicat. Se estimează că 2025 va marca o perioadă de vârf pentru construcții, însă încep să apară primele semne de oboseală, incluzând scăderea încrederii constructorilor și încetinirea angajărilor.
Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții a determinat companiile să își crească cheltuielile cu forța de muncă pentru a menține salariile nete, într-un context în care atragerea personalului rămâne o provocare. De asemenea, prețurile materialelor au redevenit volatile, influențate de schimbările geopolitice globale, punând presiune asupra marjelor, mai ales pentru firmele cu planuri de dezvoltare agresive.
Consultanții subliniază că fondurile europene sunt esențiale pentru menținerea ritmului actual al investițiilor. Întârzierile în implementarea reformelor și riscurile legate de reducerea tranșelor disponibile până în 2026 ar putea diminua considerabil fluxul de proiecte publice, având un impact direct asupra întregii industrii. Astfel, predictibilitatea investițiilor publice și a finanțării europene devine vitală pentru stabilitatea pieței. În lipsa unui cadru clar și continuu, companiile vor deveni mai prudente, generând efecte în lanț asupra locurilor de muncă și sectoarelor conexe.
În ciuda unui început de an cu un nivel ridicat de activitate, evoluția pieței construcțiilor în a doua jumătate din 2025 va depinde de stabilitatea fiscală, de capacitatea României de a accesa fondurile europene disponibile și de continuitatea investițiilor publice în infrastructură. Fără acești factori, există riscul ca piața să intre într-o fază de stagnare, deși nu se iau în calcul scenarii de contracție severă, precum cel din 2009-2010. Industria se îndreaptă mai degrabă spre o revenire la un ritm mai normal, după câțiva ani de activitate intensă.
