Senatul a dat undă verde pensiilor private
Senatul a adoptat miercuri, 17 decembrie, proiectul de lege al Guvernului privind plata pensiilor private, care elimină excepția ce permitea bolnavilor oncologici să retragă integral sumele din Pilonul 2. Conform noii reglementări, beneficiarii pot încasa inițial maximum 30% din bani, restul de 70% urmând să fie plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Această modificare a fost determinată de decizia Curții Constituționale, care a stabilit că vechea prevedere era discriminatorie.
George Moț, expert în pensii private, a explicat că CCR nu a cerut explicit eliminarea excepțiilor, ci doar corectarea discriminării, care putea fi rezolvată fie prin extinderea excepțiilor, fie prin eliminarea lor. Parlamentul a optat pentru eliminarea tuturor excepțiilor. Moț a menționat că limitarea sumei care poate fi retrasă sub formă de tranșă unică nu este o măsură neobișnuită, fiind o practică uzuală în alte state europene, unde partea retrasă inițial beneficiază de obicei de deductibilitate fiscală. În România, nu s-a discutat despre scutirea de taxe și impozite pentru aceste sume.
O problemă semnificativă este modul în care sunt reglementați ceilalți 70% din banii acumulați. Plata acestora este stabilită la nivelul indemnizației sociale, echivalentul pensiei minime garantate de stat, ceea ce înseamnă că statul impune condiții în ceea ce privește pensia privată. Moț a subliniat că, deși vorbim despre pensii private, statul leagă pensia privată de pensia publică.
Discuții despre excepții pentru alte boli grave
Moț a menționat că discuții privind includerea altor categorii de bolnavi au avut loc atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, dar au generat dezbateri aprinse. Implementarea unor astfel de excepții ar fi fost complexă, necesitând implicarea Ministerului Sănătății pentru a defini clar ce boli sunt considerate grave. În acest context, parlamentarii au ales soluția simplă de a elimina toate excepțiile.
Modificarea legislativă afectează dreptul participanților de a decide asupra valorii pensiei și a perioadei de plată, drepturi care vor fi transferate către stat. Moț a avertizat că această schimbare riscă să afecteze încrederea românilor în sistemul de pensii private, care constituie pentru mulți singura opțiune viabilă pentru suplimentarea veniturilor la pensie.
Lipsa indexării și controlul statului asupra pensiilor private
Un alt aspect important este absența indexării anuale a pensiei cu profitul obținut din investirea sumelor rămase neplătite. Participantul nu mai decide graficul de plată și beneficiază de randamente doar la final, în ultima rată, fără a putea utiliza profitul pentru indexarea anuală a pensiei. Noua lege vine cu mai multe dezavantaje față de situația actuală, mai ales în ceea ce privește dreptul de decizie și evoluția în timp a pensiei.
Sumele rămase de plată pot fi investite doar în depozite bancare, conturi curente și titluri de stat, ceea ce asigură că banii rămași sunt investiți în interesul statului și vor finanța datoria publică. Adoptarea legii de către Senat reprezintă doar primul pas, proiectul urmând să fie dezbătut de Camera Deputaților, care este for decizional, iar ulterior va fi trimis președintelui pentru promulgare. Rămâne de văzut dacă deputații vor modifica forma actuală sau dacă Guvernul va încerca să grăbească promulgarea legii până la finalul anului.
