Senatul a decis: primarii nu vor fi aleși în două tururi
Senatul a respins, marți, proiectul de lege inițiat de parlamentarii AUR, care prevedea revenirea la alegerea primarilor și a președinților de consilii județene în două tururi de scrutin. Inițiativa a fost susținută de senatorii AUR, Pace-Întâi România și USR, însă a fost respinsă de PSD, PNL și UDMR, neîntâlnind numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. Votul a fost de 48 pentru, 56 contra și o abținere.
Din cele 48 de voturi favorabile, 25 au venit de la AUR, 16 de la USR, cinci de la senatorii „Pace-Întâi România” și două de la cei neafiliați. În opoziție, 33 de senatori PSD, 12 de la PNL, opt de la UDMR și alți trei senatori neafiliați au votat împotriva proiectului.
În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a argumentat că actualul sistem, bazat pe alegerea într-un singur tur, este mai potrivit pentru desemnarea autorităților locale. „Suntem în situația în care facem politică, dar, pe de altă parte, trăim în niște orașe și comune pe care vrem să le vedem bine administrate. Să fiu bine înțeles, ambele opțiuni sunt viabile. Cred totuși că relația dintre cetățean și politician este corectă în primul tur, pentru că acolo omul alege gospodarul. În turul doi intervine tranzacția politică”, a declarat acesta.
Proiectul inițiat de AUR va fi transmis Camerei Deputaților, care este for decizional. Inițiatorii susțin că actuala modalitate de alegere a primarilor și a președinților de consilii județene nu mai răspunde intereselor comunităților locale, considerând că sistemul actual „și-a arătat limitele” în ceea ce privește capacitatea aleșilor de a genera dezvoltare locală.
Detalii despre alegerea în două tururi
Conform proiectului, un candidat ar fi fost declarat ales primar sau președinte de consiliu județean în primul tur doar dacă obținea majoritatea voturilor valabil exprimate, respectiv peste 50%. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, se organiza al doilea tur de scrutin, la care participau doar primii doi candidați clasați. Proiectul prevedea că, în cazul unui balotaj între mai mulți candidați pentru locul secund, toți cei aflați la egalitate ar fi participat la noul scrutin.
În plus, proiectul reglementa și situația în care cei doi candidați rămași în cursă după primul tur ar fi obținut același număr de voturi în turul al doilea. În acest caz, ar fi fost organizat un nou tur de scrutin în termen de două săptămâni. Dacă unul dintre candidații calificați pentru turul decisiv ar fi decedat sau s-ar fi aflat în imposibilitatea de a participa, biroul electoral de circumscripție l-ar fi declarat câștigător pe celălalt candidat, fără organizarea unui nou scrutin.
