Sentința finală a Înaltei Curți pentru Nicolae Matei, fost primar al Năvodariului
Nicolae Matei, fostul primar al orașului Năvodari, a primit o decizie definitivă de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Acesta a formulat o cerere de strămutare a dosarului în care a fost trimis în judecată de DNA Constanța, fiind acuzat de abuz în serviciu, prin care a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (3 infracțiuni) și de conflict de interese. Împreună cu Matei, au fost trimiși în judecată și Ștefan Ciocănel, fost secretar al orașului Năvodari, precum și Neculai Dima, reprezentant al unei societăți comerciale, acuzați de complicitate la abuz în serviciu.
Potrivit datelor oficiale, Înalta Curte a respins cererea de strămutare formulată de Nicolae Matei, considerând-o nefondată. Decizia este definitivă, iar dosarul penal rămâne pe rolul Curții de Apel Constanța. În urma acestei hotărâri, Matei a fost obligat la plata sumei de 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pronunțarea a avut loc în ședință publică pe 11 martie 2026.
În ceea ce privește dosarul DNA Constanța, acesta a fost soluționat în primă instanță de Tribunalul Constanța, care, prin Hotărârea nr. 575/2025, din 14.11.2025, a decis încetarea procesului penal pentru cei trei inculpați, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale. Decizia tribunalului a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, iar noul termen în faza apelului a fost stabilit pentru 26 martie 2026.
Procurorii DNA au formulat acuzații grave în rechizitoriul întocmit, susținând că, în calitate de primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei, în perioada 2008-2011, a desfășurat demersuri infracționale pentru a scoate abuziv mai multe imobile din patrimoniul unei societăți comerciale ce administra „Tabăra de copii Năvodari”. Astfel, la 18 noiembrie 2008, Matei a emis o adresă care a dus la emiterea, de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a unui certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de aproximativ 6,2 hectare, folosită de societatea menționată și care aparținea, în realitate, orașului Năvodari.
Procurorii au mai afirmat că prin acest document s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenului respectiv al unei societăți comerciale controlate de edil, prejudiciul creat fiind de 3.504.500 de euro, reprezentând contravaloarea terenului la data săvârșirii faptei. Aceasta a dus atât la daune pentru orașul Năvodari, cât și pentru societatea care avea drept de folosință asupra terenului pe termen nelimitat, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit pentru firma beneficiară a terenului.