Soluții pentru combaterea singurătății
Peste jumătate dintre vârstnicii din mediul urban din România se confruntă cu singurătatea. Potrivit unui studiu recent, 3 din 5 seniori declară că se simt singuri, iar pentru 25% dintre aceștia contactul social este aproape inexistent – unul din patru vorbește cu cel mult o persoană într-o lună, uneori chiar cu nimeni. Studiul, realizat de Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor, arată că 1 din 7 seniori resimte un grad ridicat de singurătate: 46% dintre respondenți spun că se simt singuri „adesea” și „uneori”, 30% că se simt excluși, iar 27% izolați.
Izolarea este agravată de problemele de sănătate: 1 din 5 seniori se confruntă cu probleme de sănătate, iar o treime dintre respondenți spun că nu beneficiază aproape deloc de ajutor din partea celor din jur. Potrivit studiului, 286.000 de vârstnici din orașe își petrec sărbătorile singuri. În ceea ce privește sprijinul, familia rămâne esențială: copiii sunt principala sursă de sprijin emoțional, însă 29% dintre seniori nu au copii aproape, locuind fie în alt oraș, fie în altă țară, iar 8% nu au copii deloc.
Pentru a păstra legăturile cu ceilalți, majoritatea vârstnicilor au început să folosească tehnologia. Patru din șase respondenți utilizează internetul, în special WhatsApp (86%), Facebook (78%) și YouTube (63%). Datele arată că cei care folosesc aceste platforme se declară mai sănătoși și mai puțin singuri. Aproape 60% dintre vârstnici se declară deschiși să participe la programe și activități care le oferă sprijin și socializare.
Asistența socială, subfinanțată și birocratică
Iuliana Loredana Cristea, director de coordonare a asistenței sociale la DGASMB, susține că asistența socială este subfinanțată, motiv pentru care Direcțiile de Asistență Socială din țară se confruntă cu lipsă de personal. „Nu vrea nimeni să lucreze pe 2.600 de lei”, afirmă aceasta, menționând că atât asistenții sociali, cât și îngrijitorii aleg să plece în alte țări din cauza salariilor mici. „Sistemul este foarte birocratic. E greu pentru asistentul social să meargă pe teren și să facă efectiv muncă socială. El este un „șoricel de birou” care trebuie să întocmească rapoarte, evaluări, raportări. Nu vine nimeni spre această meserie”, a adăugat Cristea.
Ilona Mândru, consilier în cadrul Ministerului Muncii, a subliniat că problema lipsei de personal este discutată și la nivelul ministerului. „Asistenții sociali sunt pionii cei mai importanți în dezbaterea despre serviciile sociale”, a transmis aceasta.
Studiul a fost realizat în perioada 12 august – 9 septembrie, prin intermediul interviurilor telefonice (CATI), pe un eșantion de 500 de persoane, femei și bărbați de 65 de ani și peste, care trăiesc în mediul urban. Nivelul de încredere este de 95%.
