Sondaj INSCOP: Opiniile românilor despre validitatea alegerilor prezidențiale
Aproape jumătate dintre români consideră că alegerile prezidențiale din 2025 au fost organizate mai degrabă incorect, conform unui barometru realizat de INSCOP Research. Potrivit sondajului, 45.7% dintre respondenți susțin că organizarea scrutinului a fost defectuoasă, în timp ce 50.4% au încredere în corectitudinea acestuia. Sondajul a fost efectuat în perioada 26-30 mai 2025.
Analizând opiniile, se observă o polarizare puternică a votului. Aproximativ 90% dintre votanții PNL și USR cred că alegerile au fost organizate corect, în contrast cu aproximativ 90% dintre votanții AUR care consideră că organizarea a fost mai degrabă incorectă. În rândul votanților PSD, 75% afirmă că alegerile au fost corecte, în timp ce 20% au o părere contrară, ceea ce sugerează o posibilă proporție de votanți social-democrați care au votat cu Nicușor Dan sau George Simion.
Diferențele de opinie sunt semnificative și în funcție de nivelul de educație. 75% dintre votanții cu studii superioare cred că alegerile au fost organizate corect, comparativ cu 75% dintre cei cu studii primare care consideră contrariul. De asemenea, locuitorii din București și din orașele mari au o părere mai optimistă, peste 60% dintre aceștia considerând că alegerile au fost corect organizate, în timp ce aproximativ 60% dintre locuitorii din mediul rural cred că organizarea a fost incorectă.
Aceste rezultate subliniază polarizarea din societatea românească și impactul negativ al dezinformării asupra percepției democratice. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a declarat că este necesară o recredibilizare a regimului democratic la nivel național.
Detalii despre sondaj
Sondajul INSCOP Research a relevat că 50.4% dintre români consideră că alegerile prezidențiale din 2025 au fost organizate mai degrabă corect, 45.7% cred că au fost organizate mai degrabă incorect, iar 3.9% nu știu sau nu răspund la această întrebare. Votanții PNL (90%) și USR (89%) au avut încredere în corectitudinea alegerilor, comparativ cu votanții AUR (89%) care au avut o părere contrară. De asemenea, persoanele cu vârsta de 30-44 de ani (58%) și cele cu educație primară (71%) au avut o opinie mai sceptică.
Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice, cu un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, având o marjă de eroare de ± 2.9% la un grad de încredere de 95%.
