Decizia CCR – Publicarea declarațiilor de avere și a detaliilor despre bunurile familiei, declarate neconstituționale
Declarațiile de avere și interese nu mai pot fi publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), iar detaliile despre averile soților și copiilor nu vor mai fi incluse, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că două articole din Legea 176/2010 sunt neconstituționale, conform unor surse.
Articolele declarate neconstituționale de CCR sunt:
- ‘Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere.’
- ‘Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii.’
Până la ora publicării acestei știri, CCR nu a transmis oficial motivele pentru care aceste articole au fost declarate neconstituționale sau recomandări pentru a rezolva problema de neconstituționalitate. Această decizie va bloca publicarea declarațiilor de avere necesare pentru verificarea surselor de venit și averilor persoanelor din funcții publice și va afecta dosarele deja aflate în instanță, constituite pe baza dobândirii averii ilicite de către persoane aflate în funcții publice.
Societatea civilă reacționează dur după decizia CCR, susținând că aceasta a „omorât lupta anticorupție”. Septimius Pârvu, reprezentant Expert Forum, a afirmat că CCR a distrus peste 10 ani de transparență în România și un instrument esențial în lupta anticorupție, care a fost o condiție a aderării la Uniunea Europeană.
Radu Nicolae, președinte al Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, a declarat că CCR a distrus „singurul instrument de control civic împotriva corupției” și a permis îmbogățirea netransparentă și ilicită. El a subliniat că decizia reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice, având un impact profund defavorabil României în relația cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Anterior, 13 organizații din societatea civilă au transmis un comunicat prin care cereau CCR să nu declare articolele menționate drept neconstituționale, subliniind că aceste prevederi legale au făcut deja obiectul controlului de constituționalitate și că o eventuală schimbare a jurisprudenței ar reprezenta un regres profund în materia integrității publice.
