Strategiile României pentru consolidarea stabilității financiare, expuse de Ministrul Finanțelor la EcoFin
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat astăzi, în cadrul întâlnirii EcoFin (consiliul miniștrilor de economie și finanțe din UE), măsurile fiscal-bugetare asumate de România și angajamentul pentru stabilizarea finanțelor statului. România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE, de 9,3% din PIB, și a fost evaluată de EcoFin și Comisia Europeană pentru lipsa măsurilor adecvate în reducerea acestuia, conform angajamentelor asumate.
„Ministrul Finanțelor a subliniat amploarea măsurilor asumate de noul Guvern al României și determinarea țării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european și de interesele naționale ale României pe termen lung”, a comunicat Ministerul Finanțelor.
În cadrul întâlnirii, Nazare a avut un schimb de opinii și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, iar dialogul va continua în contextul discuției asupra recomandării referitoare la traiectoria de ajustare fiscală a României.
Măsuri fiscale și angajamente asumate
Guvernul condus de Ilie Bolojan a prezentat un pachet de măsuri fiscal-bugetare, care include:
- Creșterea TVA la 21%, cu o cotă redusă de 11%
- Creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%
- Creșterea accizelor
- Taxarea băncilor
- Reforma asigurărilor de sănătate, care va afecta persoanele asigurate din oficiu
Guvernul și-a angajat răspunderea pe acest pachet de măsuri în Parlament.
Recomandarea EcoFin și a Comisiei Europene
EcoFin a avut pe agendă o propunere de recomandare din partea Comisiei Europene, care solicită României să adopte o reformă fiscală mai puternică, ce ar trebui să aducă venituri suplimentare la buget „semnificativ peste 1,7% din PIB” pe an. Această solicitare vine în contextul deteriorării situației fiscale a țării, deficitul fiind de 9,3% în 2024, față de ținta de 7,9% prevăzută în planul fiscal pe șapte ani.
Veniturile suplimentare din taxe ar trebui să fie însoțite de eficientizarea ANAF și a mecanismelor de colectare, precum și de un control riguros al cheltuielilor, inclusiv în sectorul public.
Termeni și evaluări
România trebuie să se încadreze într-o creștere a cheltuielilor primare nete de 2,8% în acest an, comparativ cu 5,1% în planul fiscal aprobat în noiembrie. În 2026, va fi permisă o creștere de numai 2,6%, față de 4,9% în planul fiscal.
Consiliul European va solicita României să prezinte măsuri de corectare până la 15 octombrie, în cazul în care nu vor fi propuse măsuri adecvate care să schimbe situația. Consiliul stabilește termenul limită pentru corectarea deficitului excesiv până în 2030 și va monitoriza progresele înregistrate în implementarea recomandărilor.
România are programate evaluări din partea agențiilor de rating, Fitch pe 15 august, Moody’s în septembrie și S&P în octombrie, iar o evaluare favorabilă ar ajuta la menținerea ratingului de investiții, în contextul în care agențiile de evaluare financiară au o perspectivă negativă pentru România.
