50% dintre orașe și 15% dintre comune nu respectă normele legale privind populația
Peste jumătate dintre orașele mici ale României și 15% dintre comune nu respectă, în anul 2023, numărul minim de locuitori prevăzut de lege pentru clasificarea acestor unități administrativ-teritoriale, conform unui raport al Curții de Conturi. Aceasta subliniază discrepanțele între legislație și realitatea demografică, evidențiind astfel provocările cu care se confruntă aceste localități.
Din analiza realizată, auditorii au constatat că 119 orașe, reprezentând 55% din totalul de 216 orașe, nu îndeplinesc criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. De asemenea, 432 de comune, echivalentul a 15% din numărul total de comune, nu respectă acest criteriu. Raportul menționează că, potrivit legii, pragul minim pentru constituirea orașelor este de 10.000 de locuitori, iar pentru comune este de 1.500 de locuitori.
Auditorii subliniază că există o discrepanță semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune și declararea de orașe și realitatea demografică a unor localități, care nu s-ar mai încadra în categoriile respective dacă ar fi analizate din acest punct de vedere. De asemenea, criteriile demografice actuale nu mai corespund dinamicii actuale, iar lipsa unor indicatori clari afectează evaluarea localităților.
Raportul arată că, în anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor. În schimb, 31% dintre comune au reușit să-și susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii, în scădere față de anii anteriori, iar 76% dintre orașele mici și-au acoperit cheltuielile de personal din veniturile proprii.
Curtea de Conturi remarcă dificultățile mai mari întâmpinate de orașe și comune în atragerea de personal, precum și faptul că cheltuielile de personal pentru comune sunt semnificativ mai mici față de cele ale orașelor cu un număr similar de locuitori. Bugetele acestor unități administrative se confruntă cu presiuni suplimentare cauzate de costurile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, numărul acestora crescând cu 7% în perioada 2021-2023.
În ceea ce privește costurile salariale, raportul subliniază că modul de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor generează discrepanțe între orașe și comune, ceea ce poate duce la servicii publice de calitate diferită, deși cheltuielile salariale sunt mai mari în orașe.
Dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile de colectare a veniturilor proprii reprezintă provocări majore pentru orașe și comune. Acest aspect este accentuat de legi anuale care, deși ajută la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, pot afecta autonomia financiară pe termen lung. Raportul sugerează inițierea unui proces de analiză sistemică și reformă legislativă pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale.
În concluzie, Curtea de Conturi subliniază că actualul cadru legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală. Schimbarea statutului administrativ al unei localități este dificilă și rareori reușește, iar încercările anterioare de a modifica statutul unor localități nu au avut succes din cauza neîndeplinirii condițiilor impuse de Legea referendumului.
