Tensiunile generate de legislația recentă privind partidele
Deputatul USR Alexandru Dimitriu critică proiectul legii partidelor politice propus de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), susținând că acesta conferă instituției conduse de Adrian Țuțuianu puterea de a decide înființarea sau desființarea unui partid. Dimitriu afirmă că „PSD vrea drept de viață și de moarte asupra tuturor partidelor și alianțelor politice din România.”
Conform noului proiect, cererea de înființare a unui partid nu va mai fi judecată de Tribunalul București, ci va ajunge la un complet de cinci angajați ai AEP, iar hotărârea va fi dată de conducerea instituției. „Articolul 54 lasă tot AEP să stabilească, prin propria hotărâre, cine intră în completuri și cum se împart dosarele”, a adăugat acesta.
Dimitriu subliniază că, în prezent, procurorul trebuie să ceară unui judecător dizolvarea unui partid, în timp ce, conform proiectului, AEP se autosesizează. Printre motivele de dizolvare se numără activitatea „contrară ordinii publice” sau urmărirea unui „alt scop” decât cel din statut. De asemenea, articolul 56 prevede că, dacă un partid modifică statutul și nu depune documentele necesare la AEP, instituția poate dispune dizolvarea partidului.
„Peste toate, articolul 74 bagă în șase luni toate partidele care există azi în pixul lui Țuțuianu, ca să le binecuvânteze existența sau nu”, a afirmat Dimitriu, evidențiind că PSD își scrie singur dreptul de a hotărî cine mai are voie să existe în afara sa.
Autoritatea Electorală Permanentă a declarat că proiectul legii privind partidele politice reformează cadrul juridic actual, aliniindu-l la standardele europene. Reglementările propuse acoperă întregul parcurs al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere, clarificând regulile privind identitatea partidului, drepturile membrilor și organizarea internă.
Proiectul urmărește un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecție a drepturilor politice, mutând legea partidelor de la un cadru centrat pe înregistrare și reguli generale la unul care reglementează întregul ciclu de viață al partidului, cu mai multă transparență și democrație internă.
