Vladimir Putin a decretat o pauză de foc de trei zile
Armistițiul de trei zile cu Ucraina, ordonat unilateral de președintele rus Vladimir Putin pentru a marca comemorarea victoriei asupra Germaniei naziste pe 9 mai, a intrat în vigoare. „Încetarea focului (…) pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a Marii Victorii a început”, a anunțat agenția oficială de presă rusă Ria Novosti.
Ucraina nu a acceptat niciodată acest armistițiu, considerându-l o operațiune de comunicare, și a solicitat în schimb o încetare a focului de 30 de zile. Cu câteva ore înainte ca ordinul lui Putin să intre în vigoare la 21:00 GMT, Rusia și Ucraina au efectuat schimburi de atacuri aeriene, ceea ce a dus la închiderea aeroporturilor din partea rusă și la cel puțin doi morți în rândul ucrainenilor.
Kremlinul a declarat că forțele ruse vor respecta încetarea focului, dar vor răspunde „imediat” dacă Ucraina va lansa atacuri. În discursul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a reînnoit apelul pentru un armistițiu de 30 de zile, afirmând: „Noi nu retragem această propunere, care ar putea da o șansă diplomației. Dar lumea nu vede niciun răspuns din partea Rusiei”.
Putin a anunțat armistițiul pe 28 aprilie, ca un gest „umanitar”, în urma presiunilor din partea SUA pentru a pune capăt asaltului asupra Ucrainei început în 2022. De la învestirea sa, președintele american Donald Trump a încercat să negocieze o încetare a focului durabilă între Moscova și Kiev, fără a obține concesii semnificative din partea Kremlinului.
Frustrarea la Washington a crescut, vicepreședintele american JD Vance afirmând că „este probabil imposibil pentru noi să mediem pe deplin fără cel puțin câteva negocieri directe între cele două părți”. Ucraina a declarat că nu crede în armistițiul Rusiei și a acuzat Moscova de comiterea a sute de încălcări în timpul unei încetări anterioare a focului de 30 de ore, ordonată de Putin de Paște.
În ultimele zile, armata rusă a tras cinci rachete balistice și a lansat 187 de drone asupra Ucrainei, conform forțelor aeriene ucrainene, care au doborât două dintre rachete și 81 de drone. La Kiev, o mamă și fiul ei au murit, iar alte șapte persoane au fost rănite, inclusiv patru copii. Ucraina, al cărei teritoriu este ocupat în proporție de aproximativ 20% de armata rusă, a intensificat atacurile cu drone împotriva Rusiei, perturbând funcționarea aeroporturilor din Moscova și alte orașe.
În urma acestor atacuri, cel puțin 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate, afectând aproximativ 60.000 de pasageri, potrivit asociației turoperatorilor ruși. Aceste evenimente au stârnit îngrijorări cu privire la ordinea ceremoniilor de 9 mai, când lideri străini, inclusiv președintele chinez Xi Jinping, președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și președintele venezuelean Nicolas Maduro, au început să sosească la Moscova.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia ia „toate măsurile necesare” pentru a asigura securitatea comemorărilor, care vor culmina vineri cu o paradă militară în Piața Roșie. Zelenski a avertizat că Ucraina nu poate garanta siguranța liderilor care călătoresc la Moscova și a subliniat că Rusia are „dreptate să se îngrijoreze” cu privire la securitatea paradei. Celebrările de 9 mai au un loc central în cultul patriotic promovat de guvernul rus, care a făcut o paralelă între ofensiva din Ucraina și războiul împotriva Germaniei naziste.
Valeria Pavlova, o studentă rusă în vârstă de 22 de ani, a declarat că i se pare „greu de crezut” că ucrainenii respectă această încetare temporară a focului.
