Tinerii din România își conturează viitorul: majoritatea aleg o cale, o treime se îndreaptă spre altceva
Un sondaj realizat de INSCOP Research arată că majoritatea tinerilor români preferă schimbarea și ideile noi, în timp ce aproximativ o treime declară că sunt mai degrabă atașați de tradiții și de lucrurile așa cum sunt în prezent. Datele provin din studiul „Barometrul Național al Tinerilor”, prima cercetare sociologică realizată de institut în rândul tinerilor, la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European.
Preferințele tinerilor pentru schimbare
Potrivit sondajului, 60,6% dintre respondenți susțin schimbarea și ideile noi, în timp ce 36,7% preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile, iar 2,7% nu știu sau nu au răspuns. Susținerea pentru schimbare este mai ridicată în rândul femeilor, persoanelor cu educație superioară, locuitorilor din București și din marile orașe, precum și în rândul celor cu venituri ridicate. În contrast, preferința pentru tradiții și pentru menținerea situației actuale este mai puternică în rândul persoanelor cu educație primară, al tinerilor din mediul rural și al celor cu venituri scăzute.
Orientarea către modernizare
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a afirmat că rezultatele indică o orientare generală a tinerilor către modernizare, dar și existența unor diferențe importante între categorii sociale. „Tinerii exprimă o orientare majoritară către schimbare, ceea ce indică un potențial ridicat de acceptare pentru proiecte politice sau sociale care promit reformă și modernizare. Totuși, această deschidere nu este uniform distribuită: ea este mult mai puternică în mediile urbane, în rândul celor cu educație mai ridicată și al persoanelor cu securitate economică mai mare, sugerând că experiența directă a oportunităților sociale crește apetitul pentru noutate. În schimb, orientarea mai tradițională se concentrează în zonele rurale, în rândul tinerilor cu resurse limitate și educație scăzută, unde schimbarea este percepută mai degrabă ca risc decât ca oportunitate. În esență, clivajul nu este unul cultural pur, ci reflectă mai ales diferențe structurale de capital economic, educațional și de expunere la modernitate”, a explicat Ștefureac.
Temele analizate în studiu
Cercetarea explorează opiniile tinerilor din România cu privire la mai multe teme sociale, economice și politice care le influențează viața, printre care: prioritățile tinerilor în raport cu agenda politică europeană; orientarea politică a tinerilor din România; accesul la piața muncii și fenomenul emigrației; dificultățile întâmpinate de studenți; accesul la locuire; sănătatea mintală și accesul la servicii de terapie; sănătatea reproductivă.
Metodologia sondajului
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European. Datele au fost colectate în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie 2023, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe baza unui eșantion simplu, stratificat, de 1.100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta între 18 și 35 de ani, în funcție de criterii socio-demografice precum sexul, vârsta și ocupația. Marja maximă de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.
