Topul instituțiilor românești: Cine inspiră încredere și cine se află pe ultimele locuri?
Biserica și Armata rămân instituțiile în care românii au cea mai multă încredere, conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a. Biserica și Poliția înregistrează o creștere a încrederii comparativ cu iulie 2025, în timp ce celelalte instituții incluse în sondaj, precum Armata, Președinția, Guvernul și Parlamentul, au înregistrat scăderi. Președinția se află pe locul al patrulea, urmată de Justiție, care a fost inclusă în barometrul din ianuarie 2026, iar Parlamentul ocupă ultima poziție, cu o cotă de încredere de 11,9%.
Biserica este instituția în care românii au cea mai mare încredere, 63,9% dintre respondenți declarând că au destul de multă și foarte multă încredere în aceasta (comparativ cu 57,7% în iulie 2025). Armata urmează cu un capital de încredere de 61,8% (față de 63% în iulie 2025) și Poliția cu 50% (față de 43,2% în iulie 2025). Clasamentul continuă cu Președinția, având 27,9% (comparativ cu 34,8% în iulie 2025), Justiția cu 25,4% și Guvernul cu 18,4% (față de 20,4% în iulie 2025). Parlamentul se situează pe ultima poziție, cu 11,9% încredere destul de multă și foarte multă (față de 14,5% în iulie 2025).
Încrederea în instituții și preferințele politice
În Biserică au încredere în special votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Votanții PSD și PNL, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din mediul rural au cea mai mare încredere în Armată. Poliția beneficiază de încrederea votanților PSD și PNL, a tinerilor sub 30 de ani și a angajaților la stat. Președinția se bucură de încrederea votanților PNL și USR, a tinerilor sub 30 de ani, a persoanelor cu educație superioară și a locuitorilor din București și din mediul urban mare.
Votanții PSD și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani și cei cu educație primară au mai multă încredere în Justiție decât restul populației. Guvernul este apreciat în special de votanții USR și PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București. Parlamentul beneficiază de încrederea votanților PSD, PNL și USR, a tinerilor sub 30 de ani și a locuitorilor din București.
„Instituțiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismul, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”, afirmă un expert în domeniu.
Date tehnice ale sondajului
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului simplu, stratificat, a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
