Transformarea Chinei: De la flirtul cu Donald Trump la o provocare deschisă
China a adoptat un mod de operare de tip ”stare de război” al oficialilor guvernamentali din Beijing și a inițiat o ofensivă diplomatică pentru a încuraja alte țări să respingă tarifele impuse de președintele american Donald Trump, conform unor surse familiare cu situația. Oficialii de propagandă ai Partidului Comunist au avut un rol central în formularea răspunsului Chinei, iar pe rețelele sociale au apărut videoclipuri provocatoare, inclusiv unul în care fostul lider Mao Zedong declara: „Nu vom ceda niciodată.”
În cadrul acestui ”mod de război”, oficialii din ministerele de externe și comerț au fost obligați să-și anuleze vacanțele și să aibă telefoanele deschise non-stop. Departamentele care se ocupă de relațiile cu SUA au fost consolidate cu oficiali care au experiență în gestionarea politicilor lui Trump din primul său mandat.
Această abordare agresivă a fost provocată de pachetul de tarife cunoscut sub numele de ”Ziua Eliberării” de către Trump și marchează o schimbare semnificativă față de strategia anterioară a Chinei, care căuta să evite un nou război comercial. De-a lungul mai multor luni, diplomații chinezi au încercat să mențină un canal de comunicare cu administrația Trump, promovând ideea unui parteneriat comercial de tip „win-win”. Totuși, strategia s-a schimbat rapid în favoarea represaliilor, incluzând tarife de răspuns și o retorică patriotică agresivă.
China a contactat mai multe guverne afectate de tarifele americane, inclusiv aliați tradiționali ai SUA precum Japonia și Coreea de Sud, cerând cooperare împotriva măsurilor lui Trump. Ministerul chinez de Externe nu a comentat oficial, dar ambasada Chinei la Washington a declarat că Beijingul ”nu dorește un război comercial, dar nu se teme de el.”
După primele represalii ale Chinei, Trump a afirmat: „Au reacționat greșit, au intrat în panică – nu-și pot permite asta!” El a adăugat că Beijingul ar dori un acord, dar ”nu știe cum să-l obțină.” Pe 2 aprilie, Trump a anunțat un nou val de tarife care vizează în special China, acuzând-o că ”fură” de la SUA. Răspunsul Chinei a venit sub forma unei declarații patriotice semnate de Xi Jinping, în care se punea la îndoială dacă alegătorii americani pot suporta aceleași greutăți ca poporul chinez.
Tarifele anunțate de Trump au fost suspendate pentru toate țările, cu excepția Chinei, pentru o perioadă de 90 de zile. Schimburile comerciale dintre cele două mari economii sunt acum aproape blocate, inclusiv în domeniul serviciilor. Beijingul a început să descurajeze călătoriile în SUA și a restricționat importurile de filme americane.
Chiar dacă Trump a fost ales cu un program tarifar dur, relațiile cu Beijingul au început într-o notă politicoasă. Xi Jinping a fost invitat la inaugurarea sa, dar comunicarea s-a blocat rapid. Spre deosebire de primul mandat, China nu mai are un canal clar de comunicare cu Trump. Ambasadorul Xie Feng a încercat fără succes să ia legătura cu Elon Musk, aliat al lui Trump, iar ministrul de Externe Wang Yi a fost refuzat de oficiali-cheie.
Administrația Trump a declarat că dorește contact la nivel tehnic, dar nu va continua dialogul dacă acesta nu servește intereselor americane. Trump a afirmat că ar fi dispus să se întâlnească din nou cu Xi, pe care îl consideră ”prieten”, fără a oferi detalii despre o eventuală înțelegere.
În ciuda faptului că multe țări au fost afectate de noile tarife, China s-a bazat pe experiența acumulată în războiul comercial anterior. Răspunsul a fost pregătit de echipe care au studiat politicile lui Trump, propunând contra-măsuri, inclusiv taxe vamale și restricții asupra a circa 60 de companii americane.
Pe 4 aprilie, înainte ca Wall Street să se deschidă, Beijingul a impus taxe vamale extinse, iar piețele americane au scăzut brusc. Răspunsul rapid a fost comparat cu modul în care China a luat decizii în timpul pandemiei COVID, fără aprobările obișnuite interministeriale. În plan intern, regimul a încurajat consumul și a schimbat tonul cu privire la economia bazată pe export, dorind acum o creștere susținută a consumului intern, deși criza din sectorul imobiliar rămâne o frână semnificativă.
Mesajele publice includ acum citate din Mao Zedong, printre care un discurs din 1953, în care Mao afirma: „Oricât ar dura acest război, nu vom ceda niciodată. Vom lupta până la victoria deplină.”
