Transformarea lui Nicolae Voiculeț: De la simbol al dezinformării la lider al ICR
Naistul Nicolae Voiculeț a fost validat de plenul Senatului cu o majoritate covârșitoare de 101 voturi „pentru” în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român (ICR). Numirea sa a fost susținută de o majoritate parlamentară formată din PSD și AUR, în cadrul unei reorganizări a conducerii ICR, care a inclus alegerea Corinei Încrosnatu (PSD) ca președinte și a Adrianei Gae (AUR) ca vicepreședinte.
Cu câteva săptămâni înainte de numirea sa, Voiculeț era prezentat ca exemplu negativ, asociat cu o „narațiune periculoasă”, la un eveniment susținut sub patronajul președintelui Nicușor Dan. Astfel, artistul a devenit una dintre cele mai polarizante figuri din spațiul public românesc. De-a lungul carierei sale, Voiculeț a concertat pentru zeci de lideri mondiali și a fost decorat cu „Meritul Cultural al României în grad de cavaler” de către președintele Klaus Iohannis, dar a evoluat recent într-o figură centrală a mișcărilor extremiste.
Ascensiunea
Cariera lui Nicolae Voiculeț se întinde pe o lungă perioadă. A început studiul naiului și a urcat pe scenă de la 5 ani. Absolvent al Liceului „George Enescu”, a fost recunoscut de mentorul său, Gheorghe Zamfir, ca un continuator al tradiției românești. Voiculeț a susținut concerte umanitare internaționale, inclusiv pentru victimele uraganului Katrina și ale cutremurului din Japonia, precum și proiecte de reintegrare socială, cum ar fi concertul „Muzica te vindecă” la Penitenciarul Timișoara, în 2016.
Platforma AUR și suveranismul radical
Începând cu anul 2020, imaginea artistului s-a contopit cu retorica politică a partidului AUR. Voiculeț a deschis lista AUR Prahova pentru Senat în 2020, însă candidatura a fost invalidată de Biroul Electoral Județean deoarece lista nu conținea nicio femeie. O nouă tentativă în 2024 a fost respinsă de Curtea de Apel Ploiești. Discursul său s-a radicalizat, adoptând teme precum „colonizarea” României de către „armate corporatiste” și „securiști globalizați”.
Voiculeț a devenit un susținător vocal al unor figuri controversate. În 2021, a vizitat vila lui Liviu Dragnea la București pentru a-i aduce un omagiu, afirmând despre acesta că este „cel mai mare patriot al României”. Mai recent, artistul s-a declarat un susținător „fanatic” al lui Călin Georgescu, acuzând sistemul că l-ar fi exclus de la concerte interne și internaționale plătite din bani publici.
Escaladarea conspiraționismului
Un moment critic în evoluția discursului său a fost explozia din cartierul Rahova, în octombrie 2025. Voiculeț a lansat pe rețelele sociale o teorie a conspirației conform căreia evenimentul ar fi fost un atentat premeditat, destinat să reducă la tăcere o avocată implicată în dosarul Colectiv. Deși autoritățile au confirmat că explozia a fost un accident, mesajele sale au devenit virale pe Facebook și TikTok.
Războiul „identitar” cu administrația locală
Anul 2025 a marcat două mari rupturi cu autoritățile locale. Primăria Bușteni i-a solicitat evacuarea unui apartament de protocol din 2006, invocând datorii la bugetul local. Voiculeț a denunțat acestea ca fiind o „răzbunare politică”. De asemenea, el a atacat primarul Dominic Fritz, acuzațiile sale vizând „cenzurarea” colindelor pe versuri de Radu Gyr, promițând un protest neaprobat pe 19 decembrie 2025.
Lista Neagră și paradoxul ICR
În mai 2026, imaginea lui Nicolae Voiculeț a fost folosită ca exemplu de dezinformare într-un raport prezentat la Palatul Cotroceni. Artistul a calificat evenimentul drept o „execuție publică de tip bolșevic”. În vara lui 2025, Voiculeț a organizat un eveniment în Piața Victoriei, care inițial a fost promovat de ICR, dar ulterior conducerea de atunci s-a delimitat de acesta. La mai puțin de un an distanță, Voiculeț a devenit membru al conducerii ICR, având astfel responsabilitatea de a promova România în străinătate. Numirea sa a generat reacții virulente, iar Voiculeț nu a răspuns solicitărilor de precizare a mandatului său.
