Trump provoacă fuga intelectualilor din Statele Unite
Austria încearcă să atragă profesori și oameni de știință din Statele Unite, profitând de exodul cercetătorilor declanșat de politicile administrației Trump față de universități și cercetare. După tăieri masive de finanțare, presiuni ideologice și temeri privind represaliile politice, tot mai mulți oameni de știință aleg să părăsească SUA, Viena prezentându-se drept un „refugiu sigur” pentru libertatea academică și inovație.
„Există mult entuziasm la Viena”, spune Malik, specialist în robotică de laborator, care a fost recrutat să conducă dezvoltarea infrastructurii robotice la Aithyra, un institut de cercetare în științele vieții, fondat în 2024. Malik a observat impactul asaltului lui Donald Trump asupra învățământului superior și cercetării științifice, fiind martor la concedieri în masă la Institutele Naționale de Sănătate (NIH) și la Fundația Națională pentru Știință. Activitatea sa a încetinit după ce granturile federale au fost retrase. „Am văzut semnele de pe perete”, explică el. „A fost nevoie de încredere pentru ca SUA să devină o superputere științifică. A durat 70 de ani – și a fost distrusă în șase luni”, subliniază Malik.
Austria nu este singura țară care încearcă să profite de disfuncționalitățile din America. La doar câteva săptămâni după ce Trump a preluat funcția, trei istorici antifasciști de la Universitatea Yale – Jason Stanley, Marci Shore și Timothy Snyder – au acceptat posturi la Universitatea din Toronto. Instituții din întreaga Europă au început, de asemenea, să ofere „azil științific” cercetătorilor din SUA, Universitatea Aix-Marseille din Franța primind peste 500 de solicitări în cadrul propriei campanii de atragere a academicienilor americani.
Eva-Maria Holzleitner, ministrul austriac al femeilor, științei și cercetării, a descris atacul auto-provocat al SUA asupra mediului academic drept „cu adevărat șocant” și un regres pentru „comunitatea științifică în ansamblu”. Ministerul său a încercat să atragă cel puțin 50 de academicieni din SUA într-un interval de un an, printr-o inițiativă care accelerează angajarea profesorilor universitari și printr-un program de burse destinat cercetătorilor aflați la început și la mijloc de carieră. De asemenea, un site al ministerului promovează fonduri pentru studenți care „sunt formal sau de facto privați de dreptul la educație” din cauza etniei, genului sau „implicării civice”.
Administrația Trump a purtat un război total împotriva a ceea ce descrie drept bastionul liberal al mediului academic, inclusiv prin anularea granturilor aprobate anterior de Congres. Toate cercetările finanțate federal trebuie acum să reflecte ideologia sa de dreapta și să evite orice mențiune legată de rasă sau gen. Imaginile recente cu agenți federali mascați reținând imigranți și cetățeni americani de pe străzi au contribuit la convingerea multor cercetători născuți în afara SUA că nu mai sunt bineveniți în America.
La 4 iulie 2025, Academia Austriacă de Științe a anunțat primul său program de burse destinat academicienilor de toate naționalitățile care activează în instituții din SUA, folosind fonduri inițial alocate prin Planul Marshall. Două luni mai târziu, au fost anunțați 25 de beneficiari, fiecare primind câte 500.000 de euro. „Mulțumiți-i lui Trump pentru acest câștig de creiere”, a declarat președintele academiei, Heinz Fassmann.
Oficialii spun că, deși programul este modest, acesta transmite un semnal important că Austria este o democrație stabilă, care își afirmă angajamentul față de știință fără dictat ideologic. Chiar și cei care au părăsit anterior Austria pentru oportunități mai bine plătite în SUA iau acum în calcul revenirea în Europa. Alexandra Lieben, profesor de relații internaționale la Universitatea California din Los Angeles și președintă a AsciNA, asociația oamenilor de știință și cercetătorilor austrieci din America de Nord, afirmă că majoritatea celor aproximativ 1.400 de membri ai AsciNA au fost afectați de tăierile de finanțare.
„A existat un șoc real în rândul tuturor și o stare de paralizie care a venit odată cu acesta. Aceasta s-a diminuat”, spune ea. Chiar și rezidenții pe termen lung își analizează planurile de plecare. Alexander Lex, care studiază interacțiunea om–computer și vizualizarea datelor, s-a mutat în SUA în urmă cu mai bine de un deceniu și a ajuns să conducă Visualization Design Lab de la Universitatea din Utah. Vara trecută, Lex a anunțat că laboratorul său „intră într-un nou capitol” și se mută la Universitatea de Tehnologie din Graz. Decizia sa de a căuta un loc de muncă în Austria a fost influențată de alegerile din 2024 și de consecințele acestora.
„Cred că are loc o contracție majoră în mediul academic din SUA, parțial din motive concrete, parțial din cauza autocenzurii și a temerilor”, afirmă Lex. Hussam Habib, care și-a obținut doctoratul la Universitatea din Iowa, a simțit, de asemenea, presiuni politice în munca sa. După ce a văzut un anunț pentru un post la Universitatea din Graz, a aplicat, primind o bursă destinată persoanelor care părăsesc America. „Mă bucur că am evitat un glonț? Aș vrea să spun că nu, că aș fi fost bine”, spune Habib. „În adâncul meu, știu că aș fi fost extrem de, extrem de stresat.”
