Planul de reformare a Autorității Electorale Permanente
Proiectul legii de organizare și funcționare a Autorității Electorale Permanente (AEP) prevede numirea președintelui și vicepreședinților prin hotărâre a Parlamentului, o structură instituțională extinsă de până la 371 de posturi, precum și transparența actelor emise, fiind stabilite amenzi între 5.000 lei și 20.000 lei pentru obstrucționarea atribuțiilor de control, monitorizare, verificare, inspecție și documentare.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a prezentat proiectul la o conferință de presă, subliniind că își propune întâlniri cu partide politice și structuri asociative ale autorităților administrației publice locale pentru promovarea acestuia ca proiect de lege. Țuțuianu a evidențiat că AEP nu are o lege de organizare și funcționare, ceea ce este considerat anormal, având în vedere că alte autorități administrative dispun de reglementări proprii.
Proiectul, elaborat în urma unui grup de lucru activ timp de trei luni, este structurat pe șase titluri mari, clarificând statutul juridic, rolul și misiunea AEP, inclusiv managementul administrației electorale și profesionalizarea personalului electoral. Este o noutate că AEP va acționa nu doar în perioada electorală, ci ca o autoritate permanentă a administrației electorale.
Conform proiectului, AEP va avea trei direcții principale de acțiune: aplicarea unitară și dezvoltarea cadrului normativ aplicabil alegerilor și referendumului, organizarea scrutinurilor și informarea alegătorilor. Controlul parlamentar se va limita la numirea, suspendarea și revocarea conducerii, reexaminarea rapoartelor anuale și aprobarea bugetului.
AEP va depune anual două rapoarte la Parlament: unul privind activitatea din anul precedent, până la 15 aprilie, și altul privind organizarea alegerilor, în termen de maximum trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale. Proiectul stabilește un număr total de 371 de posturi, cu personal redus în structurile teritoriale.
Noile reguli pentru conducerea AEP prevăd ca președintele și vicepreședinții să fie numiți prin hotărâre a Parlamentului, înlocuind actuala procedură în care un vicepreședinte este numit de președintele României, iar altul de prim-ministru. Mandatul va fi de opt ani, iar candidații trebuie să aibă studii universitare de master, experiență profesională de cel puțin 15 ani și să nu fi fost condamnați pentru infracțiuni intenționate.
Personalul AEP va avea salarii echivalente cu cele ale angajaților Parlamentului, iar membrii acestuia vor fi obligați să declare că nu fac parte din partide politice. Autoritatea va putea obține venituri proprii, pe lângă subvențiile de la bugetul de stat, iar toate actele adoptate de AEP vor fi publice, supuse controlului judecătoresc.
Printre noutățile proiectului se numără organizarea unui Centru național pentru dezvoltarea managementului electoral, care va coordona formarea profesională, educația electorală și cercetarea. De asemenea, sistemul informatic electoral național va fi administrat de AEP, incluzând registrul electoral și aplicații pentru gestionarea votului în străinătate.
În ceea ce privește răspunderea pentru încălcarea legii, sunt prevăzute contravenții legate de obstrucționarea activităților AEP, cu sancțiuni între 5.000 și 20.000 lei, iar termenul de prescripție pentru aceste contravenții va fi extins.
