UE, la un pas de a deveni „pacientul cronic al globului” fără reforme urgente
Timpul se scurge pentru implementarea de către Uniunea Europeană a reformelor economice propuse în urmă cu doi ani de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Dacă blocul comunitar eșuează, riscă un declin comparativ pe termen lung, ajungând să joace un rol secundar pe scena mondială. UE a stabilit sfârșitul anului 2027 drept termen-limită pentru realizarea elementelor cheie din planul lui Draghi, care include o piață unică deplin funcțională cu piețe de capital și uniuni energetice integrate, o mai bună capacitate de împrumuturi comune și reducerea cerințelor privind unanimitatea statelor membre pentru adoptarea unor reforme majore.
Progrese limitate în implementare
Potrivit Consiliului European pentru Inovare, până în luna iulie, Uniunea Europeană implementase integral doar 15,7% din propunerile lui Draghi, în timp ce aproximativ 40% fuseseră abordate doar parțial. Situația este și mai critică în privința celor mai radicale măsuri, precum piețele unice de capital și energie. UE a reușit să adopte legislația necesară pentru doar 3% dintre acestea, conform Institutului Montaigne. Comisia Europeană poate promova aceste măsuri doar cu acordul tuturor statelor membre, o sarcină extrem de dificilă.
Impactul alegerilor iminente
Calendarul electoral din Europa ar putea complica și mai mult lucrurile. Este puțin probabil ca guvernele care se prezintă în fața alegătorilor să fie dispuse să cedeze și mai multă suveranitate; în plus, dacă alegerile vor aduce la putere lideri mai puțin favorabili reformelor, procesul de integrare europeană ar putea începe să se destrame. Franța deschide seria alegerilor cu scrutinul programat pentru luna aprilie 2027. De asemenea, Spania a anunțat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie 2023.
UE se grăbește deja să finalizeze următorul buget pe termen lung al blocului comunitar (pentru perioada 2028-2034) înainte de aceste alegeri, din teama că scrutinul ar putea aduce la putere un guvern de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen. Deși partidul lui Le Pen, Adunarea Națională, a renunțat la ambiția de a scoate Franța din UE, acesta a semnalat intenția de a reduce contribuția țării la bugetul comunitar și de a se retrage din anumite aspecte-cheie ale politicii energetice.
Provocări în Germania și alte state
Ulterior, vor avea loc alegeri în Italia și Polonia, care ar putea complica eforturile de reformă, întrucât liderii politici ar putea ezita să susțină măsuri de reformă înainte de a se prezenta în fața alegătorilor. În Germania, coaliția de guvernare rămâne la putere până în 2029, dar ascensiunea partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) ar putea bloca eforturile de reformă. De la preluarea mandatului, cancelarul Friedrich Merz a promovat o agendă de reforme ambițioase, dar măsurile de reformă sunt categoric nepopulare.
Sentiment de urgență în rândul oficialilor UE
În rândul oficialilor UE există un sentiment palpabil de urgență. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că trebuie să accelerăm masiv proiectele care servesc intereselor strategice ale Europei. Cu toate acestea, interesul pentru punerea în comun a capacităților pare scăzut. Apelul lui Draghi pentru creșterea capacității de împrumut comun în zona euro pare sortit eșecului.
Reforma energetică ca prioritate
O componentă cheie a agendei privind competitivitatea este reforma energetică. Banca Centrală Europeană estimează că adoptarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea spori productivitatea UE cu până la 4% într-un deceniu, dar acest lucru depinde de circulația facilă a energiei electrice peste granițele naționale din UE. În absența unor progrese în aceste domenii, decalajul de productivitate față de SUA se va adânci, iar blocul comunitar va continua să depindă de state străine pentru componente tehnologice critice.
UE, reticentă la asumarea de riscuri, a tergiversat mult timp reformele, iar continuarea acestei atitudini ar putea fi una dintre cele mai riscante decizii.
