UE pe calea greșită: impactul întârziat al proiectelor de transport asupra României
Marile proiecte din rețeaua europeană de transport sunt mult întârziate și riscă să nu își atingă obiectivele pentru 2030, în ciuda miliardelor de euro alocate din fonduri ale UE, avertizează auditorii europeni. Întârzierile afectează conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor din transport, conform unui raport al Curții Europene de Conturi.
Întârzieri majore la proiectele strategice de transport
Proiectele esențiale menite să crească conectivitatea persoanelor și a mărfurilor în întreaga Uniune Europeană până în 2030 sunt cu mult în urma graficului. Deși au fost alocate 15,3 miliarde de euro din fonduri europene în 2020, raportul Curții Europene de Conturi (ECA) subliniază întârzierile cauzate de pandemia de COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina, care a generat creșteri masive ale prețurilor la energie și construcții.
Auditorii europeni au constatat o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale pentru cele opt megaproiecte evaluate anterior în 2020. Datele din 2025 arată că aceste majorări de cost au crescut și mai mult, depășind 82%, două dintre proiectele auditate, Rail Baltica și Lyon-Turin, contribuind semnificativ la acest decalaj.
Supraveghere slabă din partea Comisiei Europene
Raportul evidențiază că supravegherea de către Comisia Europeană a finalizării coridoarelor rețelei centrale de către statele membre a fost „distantă”. Auditorii au recomandat Comisiei să îmbunătățească gestionarea financiară a cofinanțării europene acordate megaproiectelor. Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T subminează grav țintele UE pentru 2030, având în vedere importanța transporturilor pentru economia Europei și obiectivele climatice.
Întârzierile în proiectele feroviare, de transport pe căi navigabile și în infrastructura curată mențin emisiile la niveluri ridicate, punând în pericol obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050. Un sistem de transport fragmentat și ineficient va genera costuri mai mari pentru companii și consumatori și va reduce oportunitățile comerciale în interiorul UE.
Opt proiecte majore, 13 state membre implicate
Raportul ECA a evaluat opt proiecte majore, inclusiv patru feroviare (Rail Baltica, Lyon–Turin, Brenner Base Tunnel, Basque Y), o cale navigabilă (Seine-Scheldt), o autostradă (A1 România) și două conexiuni multimodale (Fehmarn Belt link și E59 rail link). Acestea implică direct 13 state membre UE: Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, România și Finlanda.
Auditorii europeni avertizează că obiectivul pentru 2030 privind finalizarea rețelei centrale TEN-T va fi, fără îndoială, ratat, raportul indicând o întârziere medie de 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate. De exemplu, linia feroviară Basque Y, estimată inițial pentru 2010, este acum așteptată să fie gata cel mai devreme în 2030.
Termene amânate cu până la 17 ani
Proiecte precum legătura feroviară Lyon–Turin, estimată pentru finalizare în 2033, și Tunelul de bază Brenner, așteptat în 2032, ilustrează întârzierea semnificativă față de termenele inițiale. Canalul Sena–Nord Europa, care trebuia să devină operațional în 2010, are acum un termen estimat pentru 2032.
În contextul acestor întârzieri, se subliniază că TEN-T a fost propusă la începutul anilor ’90 pentru a îmbunătăți conectivitatea între statele membre. Politica a evoluat pentru a aborda lacunele, blocajele și fragmentarea tehnică, iar reforma majoră din 2013 a stabilit termene stricte pentru finalizare.
O revizuire recentă din 2024 a pus accent pe necesitatea de a alinia TEN-T cu Pactul Verde European și cu obiectivele de apărare ale UE. Finalizarea TEN-T necesită „investiții masive”: 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Se recomandă majorarea noului mecanism Connecting Europe Facility la cel puțin 100 de miliarde de euro în următorul buget multianual al UE.
