UE se pregătește pentru criza combustibililor
Uniunea Europeană ia în considerare reactivarea măsurilor de criză energetică utilizate în 2022, când Rusia a redus livrările de gaze, ca reacție la perturbările actuale de pe piețele energetice cauzate de războiul din Iran. Comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a solicitat europenilor să ia în considerare limitarea călătoriilor pentru a evita penuria de energie.
După o reuniune virtuală a miniștrilor energiei din țările UE, Jørgensen a menționat că planurile includ propuneri pentru limitarea tarifelor de rețea și a taxelor pe energie electrică. „Nu știm cât va dura această criză. Pregătim diferite oportunități și posibilități care seamănă cu cele folosite în timpul crizei din 2022”, a declarat el.
În 2022, UE a introdus politici de urgență, inclusiv un plafon la prețurile gazelor, o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice și obiective de reducere a cererii de gaze. Jørgensen a subliniat că războiul din Iran ar putea provoca o perturbare prelungită a piețelor energetice, afirmând că „nu va fi de scurtă durată”, chiar dacă pacea s-ar instaura imediat.
Prețurile europene la gaz au crescut cu peste 70% de la începutul conflictului dintre SUA și Israel cu Iranul, pe 28 februarie. Totuși, aprovizionarea blocului cu țiței și gaze naturale nu a fost afectată direct de închiderea Strâmtorii Ormuz, deoarece Europa importă majoritatea acestor surse de energie din afara Orientului Mijlociu.
Comisarul Jørgensen a menționat că Bruxellesul este îngrijorat în special de aprovizionarea cu produse petroliere rafinate, cum ar fi combustibilul pentru avioane și motorina. Ultimele transporturi de kerosen care au trecut prin Strâmtoarea Ormuz ar trebui să ajungă în Europa în jurul datei de 10 aprilie, conform lui Benedict George, șeful departamentului pentru produse europene de la Argus Media.
Deși nu există un risc realist de a rămâne fără combustibil pentru avioane, expertul a avertizat că stocurile ar putea scădea la un nivel care să conducă la penurii localizate sau prețuri ridicate. UE își procură aproximativ 15% din kerosen de la furnizori din Orientul Mijlociu.
În scrisoarea sa, Jørgensen a solicitat guvernelor să amâne lucrările de întreținere neurgente la rafinării pentru a menține fluxul de aprovizionare cu produse petroliere. Comisia Europeană îndeamnă statele membre să acționeze coordonat în fața creșterii rapide a prețului petrolului cauzată de războiul din Orientul Mijlociu.
El a subliniat că „trebuie să acționăm împreună, ca o adevărată Uniune” și a cerut statelor membre să se abțină de la măsuri care ar putea crește consumul de combustibil. Jørgensen a afirmat că guvernele ar trebui să ia în considerare măsuri voluntare de reducere a cererii, cu un accent special pe sectorul transporturilor.
Propunerile includ încurajarea muncii de acasă și reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi. Scrisoarea reflectă temerile că războiul din Iran va provoca o criză economică globală de proporții, iar statele UE ar trebui să se pregătească pentru posibile întreruperi pe termen lung ale aprovizionării cu energie.
Jørgensen a recomandat intensificarea monitorizării și schimbului de informații, amânarea întreținerii neesențiale a rafinăriilor și creșterea utilizării biocombustibililor pentru a înlocui produsele din combustibili fosili.
