Un fost judecător CEDO subliniază că retorica politică stă la baza democrației
Iulia Motoc, judecător la Curtea Penală Internațională și profesor de drept internațional, fost judecător CEDO, a afirmat că discursul politic reprezintă fundamentul unei societăți democratice, având potențialul de a include termeni care pot „șoca, ofensa sau deranja”. Aceasta a subliniat că protecția discursului politic este maximă atunci când se referă la chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau conflicte de interese, conform jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Motoc a explicat că politicienii, datorită funcției lor publice, sunt supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt extinse în cazul figurilor publice comparativ cu cetățenii obișnuiți. CEDO a decis, de asemenea, că expresiile politice pot include un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, având în vedere că acestea beneficiază de protecția garantată de articolul 10, atâta timp cât nu devin discursuri ilicite.
„Protecția excepțională nu este absolută”, a adăugat Motoc, menționând că restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește dezbaterea democratică legitimă și afectează valorile fundamentale ale Convenției. De asemenea, a precizat că discursul care incită la ură rasială, discriminare sau xenofobie nu beneficiază de protecție și este considerat contrar principiilor democratice.
Declarațiile lui Iulia Motoc vin în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat că a depus plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, în urma unor comentarii referitoare la pensiile magistraților. Gheorghiu a afirmat că înțelege dificultățile cu care se confruntă magistrații în a renunța la veniturile mari, dar a subliniat că aceste privilegii vin cu un cost, sugerând că resursele financiare sunt limitate și că trebuie să existe o conștientizare a impactului acestor privilegii asupra altor sectoare, cum ar fi educația și sănătatea.
Vicepremierul a declarat că există o „gaură” în buget, care trebuie acoperită atunci când se alocă fonduri pentru pensiile de serviciu ale magistraților. „Banii nu se tipăresc și vin dintr-un loc anume”, a spus aceasta, adăugând că ar trebui să existe o discuție deschisă cu magistrații despre justificarea acestor privilegii.
Reacțiile la plângerea CSM au variat, unii reprezentanți politici considerând-o o acțiune de intimidare, în timp ce alții au exprimat sprijin pentru Oana Gheorghiu.
