Un nou proiect legislativ vizează introducerea unor trepte pentru salariul minim
Un proiect de lege depus la Senat propune modificarea modului în care se stabilește salariul minim pe economie, astfel încât veniturile angajaților să crească automat în funcție de vechimea în muncă și nivelul de studii. Dacă va fi adoptat, România va implementa un sistem diferențiat, în care salariul minim nu va mai fi o sumă unică pentru toți angajații, ci va fi calculat pe trepte, cu majorări succesive și coeficienți care pot dubla valoarea de bază.
Argumente pentru reformă
În expunerea de motive, inițiatorii, senatori și deputați AUR, subliniază că actualul model salarial nu stimulează formarea profesională și contribuie la menținerea unui nivel ridicat al abandonului școlar. Lipsa diferențierii între lucrătorii calificați și necalificați descurajează continuarea studiilor și obținerea unei calificări, ceea ce menține România într-o zonă economică slab competitivă. De asemenea, migrația forțată a forței de muncă este considerată una dintre cele mai grave consecințe ale nivelului salarial scăzut.
Detalii despre treptele de salarizare
Propunerea introduce cinci niveluri de vechime, fiecare cu o cotă de majorare aplicată la salariul minim brut:
- Gradația 1 – între 3 și 5 ani vechime: +10%;
- Gradația 2 – între 5 și 10 ani: +7,5%;
- Gradația 3 – între 10 și 15 ani: +5%;
- Gradația 4 – între 15 și 20 de ani: +2,5%;
- Gradația 5 – peste 20 de ani: +2,5%.
Creșterile nu se cumulează, ci se aplică succesiv, în funcție de treapta la care angajatul ajunge. Un lucrător aflat la început de carieră va porni de la salariul minim de bază, iar odată ce depășește pragurile de vechime, remunerația îi va crește automat, conform legii.
Diferențierea salariului în funcție de studii
A doua componentă a reformei se referă la diferențierea salariului minim în funcție de nivelul de studii și calificare profesională. Coeficientul de plecare este 1,00 pentru muncitorii necalificați, iar pentru personalul calificat, absolvenții de școală profesională sau cei cu studii liceale, coeficientul minim crește la 1,20. Absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sunt încadrați cu 1,25, iar cei cu studii postliceale sau școală de maiștri primesc coeficientul 1,30. Pentru studiile superioare de scurtă durată, indicele urcă la 1,50, pentru licență la 1,70, iar pentru licență și master la 1,80, iar pentru nivelul maxim, licență plus doctorat, este stabilit coeficientul 2,00.
Aceste valori se aplică doar acolo unde fișa postului solicită expres nivelul de studii aferent.
Consecințe pentru angajatori
Pentru a preveni blocajele de aplicare, documentul prevede sancțiuni clare. Angajatorii care nu respectă obligația de a majora salariile conform gradațiilor de vechime și studiilor pot fi amendați cu sume cuprinse între cinci mii și zece mii de lei pentru fiecare salariat prejudiciat.
Reacții și perspective
Propunerea a primit aviz favorabil din partea Blocului Național Sindical, care a subliniat că peste 2,25 milioane de angajați cu normă întreagă câștigă în prezent sub 4.582 lei brut, echivalentul a 538 euro lunar. Menținerea salariilor la un nivel redus a transformat România într-o piață a forței de muncă ieftine, generând migrație masivă către Vest și nevoia de import accelerat de lucrători din alte state. BNS consideră propunerea un pas important spre o piață a muncii mai echitabilă, care ar putea reduce riscul de sărăcie în rândul persoanelor încadrate legal în muncă.
Proiectul va intra în analiza comisiilor de specialitate ale Senatului și ulterior în dezbatere publică, înainte de a fi supus votului. Dacă va fi adoptat, România ar putea aplica pentru prima dată un sistem în care salariul minim nu mai este o valoare unică, ci una care evoluează în funcție de experiența profesională și nivelul de studii.
