Vacanța Scaunului Papal: Procesul de Alegere a Papei și Sancțiunile pentru Încălcarea Confidențialității Votului
La demisia sau moartea Papei, Scaunul Petrin al Romei devine vacant („sede vacante”). Legile canonice care reglementează această perioadă de interreg sunt specificate în Constituția Apostolică Universi Dominici gregis, modificată prin Motu Proprio Normas nonnullas. În timpul perioadei de „sede vacante”, anumite departamente din Curia Romană sunt suspendate, iar conducerea Bisericii revine Colegiului Cardinalilor.
Cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, calculată cu o zi înainte ca Scaunul Apostolic să devină vacant, sunt eligibili să aleagă Pontiful Roman în Conclav. Decanul Colegiului Cardinalilor, care prezidează și coordonează activitățile, convoacă cardinalii pentru Conclav, conduce actele pentru alegerea papală și îi adresează noului ales întrebările privind acceptarea alegerii și alegerea numelui.
Procesul de alegere a numelui
Noua tradiție a alegerii numelui de către papa ales este o cutumă veche. Cardinalul decan sau cel care îl înlocuiește adresează întrebarea „Quo nomine vis vocari?” („Cum vrei să fii numit?”). De la anul 999, doar doi papi nu au ales un nume, păstrându-și numele de botez: Adrian al VI-lea în 1522 și Marcel I în 1555.
Conclavul
Dacă cardinalul decan nu poate participa la Conclav din cauza împlinirii vârstei de 80 de ani, funcțiile sale sunt exercitate de sub-decan. Dacă nici acesta nu este prezent, va fi ales primul cardinal după ordinea de precedență. În prezent, decanul Colegiului Cardinalilor este Giovanni Battista Re (91 de ani), iar vice-decanul este cardinalul Leonardo Sandri (81 de ani).
Conclavul se referă fie la locul închis unde cardinalii electori se reunesc, fie la adunarea fizică a acestora. Capela Sixtină, construită în secolul al XV-lea, este locul stabilit pentru aceste alegeri.
Modificări legislative
La 22 februarie 2013, papa Benedict al XVI-lea a emis o scrisoare apostolică Motu Proprio Normas nonnullas, care a adus modificări legilor privind perioada „sede vacante” și alegerea papală. Aceasta permite Colegiului Cardinalilor să înceapă Conclavul înainte de 15 zile de la începerea perioadei „sede vacante”, cu condiția ca toți cardinalii cu drept de vot să fie prezenți, și impune ca întrunirea să înceapă la maximum 20 de zile după începerea acestei perioade, chiar dacă nu sunt prezenți toți electorii.
De asemenea, a fost introdusă o majoritate de 2/3 necesară pentru alegerea papei, cu excluderea voturilor celor doi candidați în caz de balotaj. Sancțiunea pentru încălcarea secretului alegerii papale este excomunicarea.
Procesul de votare
După vot, scrutatorii adună voturile, iar dacă nimeni nu obține 2/3 din voturi, alegerea nu este validă. Dacă un candidat primește suficiente voturi, se consideră că a avut loc alegerea validă canonic a Suveranului Pontif.
În momentul alegerii, cardinalul diacon convoacă secretarul Colegiului Cardinalilor și alți oficiali, iar decanul întreabă noul papă ales dacă acceptă alegerea și ce nume vrea să poarte. Aceasta este urmată de întocmirea unui document care atestă acceptarea și numele ales.
Fumul alb și fumul negru
Fumul alb sau negru iese din hornul Capelei Sixtine pentru a indica rezultatul alegerii. Fumul alb semnalează alegerea unui nou Papă, în timp ce fumul negru indică lipsa de consens între cardinali. Culoarea albă provine din arderea buletinelor de vot cu paie ude și/sau substanțe chimice, iar fumul negru din arderea buletinelor și a documentelor votărilor, cu adăugarea unei substanțe colorante.
De la Conclavul din 2005, fumul alb este însoțit de sunetul clopotelor de la Bazilica Sfântul Petru, iar s-au adăugat două sobe pentru a îmbunătăți vizibilitatea fumului.
Exclamația „Habemus Papam”
Exclamația „Habemus Papam” este adresată mulțimii din Piața Sfântul Petru de cardinalul protodiacon, anunțând alegerea noului Papă. Anunțul include numele cardinalului ales și numele papal pe care acesta și-l asumă.
