Viitorul educației: 15% din fondurile statului alocate până în 2030
Finanțarea la nivel european pentru educație și cercetare, reforma curriculară pentru competențe cheie și protecția funcției școlii ca instrument de reducere a inegalităților se află printre obiectivele programului de guvernare al Cabinetului Tomac la capitolul Educație. „Educația este motorul mobilității și stabilității sociale, fiind recunoscută drept o problemă de siguranță națională: tinerii trebuie să poată recunoaște și evita manipularea, dezinformarea și extremismul”, se subliniază în document.
Componenta cea mai importantă este investiția în profesori, având în vedere că o școală de calitate nu poate exista fără cadre didactice bine pregătite și motivate. De asemenea, cercetarea este identificată ca motorul inovării și dezvoltării economice, fiind și ea considerată o problemă de siguranță națională, iar institutele de cercetare și universitățile trebuie să producă cunoaștere și creativitate. Finanțarea substanțială, transparentă și predictibilă este esențială pentru aceste obiective.
Printre măsurile pe termen scurt se numără reformele în profesia didactică, care vizează salarizarea, formarea, meritul, precum și predictibilitatea pentru profesori. Se propune corelarea salariilor cu cele din domeniul sănătății, iar angajarea să se facă pornind de la un venit echivalent cu salariul mediu net. Se va implementa o selecție și promovare pe criterii meritocratice, precum și un program național pentru pregătirea inițială și continuă a cadrelor didactice, centrat pe valori și educație reflexivă.
Alte măsuri vizează reducerea abandonului și analfabetismului funcțional, cu investiții majore în educația timpurie în mediul rural, generalizarea programului „Masă sănătoasă în școli”, precum și creșterea numărului și profesionalizarea consilierilor școlari. De asemenea, se propune depolitizarea managementului educațional prin organizarea de concursuri reale pentru directori și mărirea autonomiei școlilor.
Programul de guvernare Tomac include, de asemenea, măsuri pentru universități relevante, digitale și internaționale, precum și pentru o cercetare cu finanțare predictibilă. Se preconizează stabilirea unor domenii prioritare pentru strategia națională, cum ar fi inteligența artificială, biotehnologiile și semiconductori, însoțite de o finanțare corespunzătoare prin competiții multianuale.
Printre reformele structurale se numără o țintă de 15% din bugetul de stat pentru Educație până în 2030, precum și 1% din PIB pentru cercetare publică până în 2030. „Este vorba despre un angajament istoric niciodată respectat; se propune o reformă bugetară structurală cu efect compus pe deceniu. România are cea mai joasă cotă UE cu privire la finanțarea cercetării, iar creșterea acesteia este o condiție obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare și inovație”, se concluzionează în document.
