Visul îndrăzneț al Uniunii Europene: Trenuri rapide pentru a rivaliza cu aviația pe continent
Comisia Europeană pregătește un plan ambițios pentru extinderea rețelei de trenuri de mare viteză, având ca scop crearea de conexiuni rapide și accesibile între capitalele și marile orașe europene. Acest proiect își propune să facă din transportul feroviar o alternativă competitivă la zborurile pe distanțe lungi în Europa.
Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi, a declarat că inițiativa va implica „planificarea, finanțarea și implementarea coordonată” a infrastructurii feroviare de mare viteză și a materialului rulant capabil să opereze peste granițele naționale. Uniunea Europeană este determinată să dezvolte servicii feroviare autentice, „centrate pe pasageri, atractive și accesibile”, cu linii mai rapide și o circulație transfrontalieră mai fluidă. Tzitzikostas a afirmat că „în cele din urmă, oamenii vor alege trenul nu doar pentru că este mai sustenabil, ci pentru că este opțiunea mai confortabilă, mai rapidă și mai accesibilă pentru călătoriile pe distanțe lungi în Europa”.
Preferințele europenilor pentru transport
Transportul feroviar pe distanțe lungi în Europa s-a confruntat cu probleme legate de coordonare și conectivitate, ecartamente diferite, specificații variate ale materialului rulant și tehnologii de operare diverse. Un sondaj recent a arătat că trei din patru cetățeni ai Uniunii Europene ar prefera să călătorească cu trenul de mare viteză în locul unui avion, dacă legăturile între capitale și marile orașe ar fi rapide și fiabile. Cu toate acestea, conform unui raport din 2021 al Comisiei, calea ferată reprezenta mai puțin de 10% din transportul transfrontalier în UE.
Reducerea cu 90% a emisiilor din transport este un obiectiv esențial al Uniunii pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Atracția mai multor pasageri către tren este crucială, având în vedere că o călătorie cu trenul de la Amsterdam la Londra economisește 93% din emisiile de dioxid de carbon comparativ cu aceeași călătorie cu avionul.
Planul Comisiei Europene
Comisia Europeană a stabilit un obiectiv de a dubla traficul feroviar de mare viteză față de nivelurile din 2015 până în 2030 și de a-l tripla până în 2050, printr-o rețea propusă de 49.400 km, estimată la 546 miliarde de euro, care să conecteze toate capitalele și marile orașe din UE la viteze de 250 km/h sau mai mult. Tzitzikostas a subliniat că noul plan va contribui la atingerea acestui obiectiv, dar este necesar să se abordeze „blocajele sistemice”.
El a menționat că, deși sectorul feroviar va beneficia de o creștere de 100% a bugetului pentru infrastructura de transport, este esențială o abordare coordonată a finanțării, care să combine fondurile Uniunii Europene, sprijinul național și investițiile private. De asemenea, pentru a avea succes, este important ca infrastructura să fie utilizată eficient, cu accesibilitate pentru noi operatori, material rulant standardizat și gestionarea rețelei ca un sistem unitar.
Provocările transportului feroviar
În afară de conectivitate, transportul feroviar se confruntă cu provocarea prețului: un raport Greenpeace din 2023 a arătat că trenurile sunt, în medie, de două ori mai scumpe decât avioanele pe 112 rute europene evaluate. Fără o îmbunătățire a conexiunilor feroviare, prețuri mai mici și bilete unice, transportul aerian va continua să fie preferat. Tzitzikostas a subliniat că, dacă transportul feroviar poate oferi un „serviciu confortabil, accesibil și ușor de rezervat”, pasagerii vor răspunde pozitiv.
Investițiile substanțiale necesare pentru finalizarea unei rețele europene de mare viteză până în 2040, termenul propus de Comisie, vor necesita „mecanisme inovatoare de finanțare și creditare”. Tzitzikostas a subliniat că rentabilitatea investiției este „pe deplin previzibilă”. Lansarea, anul viitor, a unei legături directe de 11 ore între Praga, Berlin și Copenhaga demonstrează cererea crescută pentru transportul feroviar de mare viteză, iar această cerere va continua să crească pe măsură ce liniile aflate în construcție vor reduce semnificativ durata călătoriilor.
Tzitzikostas a încheiat prin a exprima optimismul său, visând la o zi în care pasagerii vor putea lua prânzul în Copenhaga și să ajungă la cină în Praga, datorită noilor linii rapide de tren.
