România, lider în inflație în Uniunea Europeană
Rata anuală a inflației a scăzut ușor, de la 9,9% în septembrie la 9,8% în octombrie 2025, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Totuși, creșterile de prețuri continuă să afecteze grav populația. Consultantul fiscal Adrian Negrescu a afirmat că „România se scumpește singură”, cu energia ca principal motor al scumpirilor care „au dinamitat economia”. Conform INS, energia electrică a înregistrat cea mai mare creștere de preț, +72,3%, urmată de energia termică (+17,7%) și carburanți.
În ceea ce privește alimentele, scumpirile sunt semnificative: fructele proaspete s-au scumpit cu +22,7%, cafeaua cu +19,2%, laptele de vacă cu +11,4%, carnea de bovină cu +10,3%, pâinea cu +9,5%, iar ouăle cu +9%. În sectorul serviciilor, biletele CFR s-au scumpit cu 18,6%, serviciile de igienă și cosmetică cu 18,5%, iar chiriile cu 8,9%. Eurostat estimează că România are o inflație armonizată de 8,4%, cea mai mare din Uniunea Europeană, aproape dublu față de Estonia, care se află pe locul următor.
Impactul scumpirilor asupra economiei
Negrescu a subliniat că „principalul vinovat este energia”, adăugând că liberalizarea prost gândită a pieței a dus la distrugerea economiei. Scumpirea cu peste 70% a energiei a generat scumpiri fără precedent, iar puterea de cumpărare a populației scade constant. Potrivit acestuia, produsele românești devin tot mai puțin competitive, iar în unele cazuri este mai ieftin să se importe bunuri decât să se producă în țară.
Consultantul fiscal a menționat că toate sectoarele economiei sunt afectate de creșterea costurilor de producție, inclusiv energia, carburanții, taxele și salariile. „Prețurile au crescut pentru că toate costurile de producție au crescut semnificativ”, a explicat el. Energia electrică, descrisă ca „inima scumpirilor” din economie, influențează prețurile la toate produsele și serviciile.
Comportamentul consumatorilor și măsurile administrative
Scumpirile i-au determinat pe mulți români să-și reducă drastic consumul. „Mare parte din populație cumpără la suta de grame. Produsele alimentare de bază au devenit un lux. Am ajuns să mergem la hipermarket ca la muzeu, să admirăm produsele fără să ni le permitem”, a declarat Negrescu. O familie cu doi copii are nevoie de 11.300 de lei pe lună pentru un trai decent, dar veniturile multora sunt departe de acest nivel. Mai mult, oamenii cheltuiesc peste jumătate din veniturile lor pe alimente și utilități, ceea ce evidențiază adâncirea sărăciei financiare.
Negrescu a criticat măsurile administrative precum înghețarea adaosului comercial la alimentele de bază, considerându-le ineficiente. Chiar și cu aceste măsuri, prețurile la produsele esențiale continuă să crească. „Inflația este mama tuturor taxelor, afectând atât populația, cât și firmele românești”, a adăugat el, subliniind că pensionarii resimt o inflație reală de 17-18% din cauza cheltuielilor mari pe alimente și utilități.
Perspectiva economică
Cei cu venituri mici, cum ar fi cei care primesc salariul minim de 2.500 de lei, sunt cei mai vulnerabili. Negrescu a subliniat dificultățile cu care se confruntă aceștia, fiind nevoiți să plătească alimente, curent, chirie și să aibă o viață decentă.
În data de 12 noiembrie, Banca Națională a României (BNR) se va întruni pentru ultima ședință de politică monetară din 2025. Analiștii anticipează că banca va menține dobânda-cheie la 6,5% și nu va opera majorări, având în vedere incertitudinile mari și creșterea inflației. Chiar dacă rata inflației pare să se tempereze, prețurile nu vor reveni la nivelurile anterioare. Negrescu a avertizat că inflația va continua să afecteze consumul, iar obiceiurile de consum se vor schimba, revenind la produse mai ieftine și mai puțin variate.
„Singura soluție e să strângem cureaua, să ne prioritizăm cheltuielile și, dacă putem, să ne găsim o sursă suplimentară de venit. Traiul decent a devenit, din păcate, un lux”, a concluzionat el.
