Crin Antonescu, o nouă provocare pentru coaliție
Un ultranaţionalist aliniat lui Donald Trump va disputa al doilea tur de scrutin prezidenţial împotriva primarului centrist al Bucureştiului, după ce şi-a asigurat victoria în alegerile repetate de duminică, cea mai recentă lovitură dată establishmentului de la conducerea ţării. Eliminarea lui Crin Antonescu a fost a doua lovitură pentru partidele de guvernământ, lăsând guvernul premierului Marcel Ciolacu într-o poziţie mai fragilă.
George Simion de la Alianţa ultranaţionalistă pentru Unirea Românilor (AUR) a obţinut 40% din voturi, în timp ce independentul Nicuşor Dan a obţinut 20,7%, conform autorităţii electorale din România. Fostul lider al Partidului Liberal, Crin Antonescu, susţinut de partidele mainstream, a fost eliminat în urma scrutinului. Chiar şi cu o victorie impunătoare, sondajele au arătat că al doilea tur de scrutin, din 18 mai, este probabil să fie o competiţie mai strânsă.
Alegerile vor decide dacă ţara va menţine cursul de încredere transatlantic pe care l-a urmat în cele trei decenii şi jumătate de la prăbuşirea regimului dictatorului Nicolae Ceauşescu sau dacă se va întoarce către forţele anti-sistem care au contestat ordinea liberală a Uniunii Europene. Votul de duminică a fost a doua încercare de a alege un preşedinte, după ce victoria şocantă a unui candidat de extremă dreaptă anul trecut a provocat acuzaţii de interferenţă a Kremlinului și anularea scrutinului de către Curtea Constituţională.
Simion a atribuit întoarcerea împotriva establishmentului sărăciei persistente care a determinat milioane de români să părăsească ţara în căutarea unui loc de muncă. El a declarat că a beneficiat de lipsa de fermitate a actualului guvern în protejarea intereselor României în Uniunea Europeană. „Unul dintre motivele pentru care guvernul şi establishmentul nu sunt susţinute aici în România este faptul că nu au avut o voce suficient de puternică în interiorul UE”, a declarat Simion într-un interviu.
Simion s-ar putea confrunta cu o concurenţă mai dură din partea lui Nicuşor Dan, un matematician şi activist care a preluat conducerea capitalei României în 2020. „A fost pentru prima dată când avem o masă critică care spune clar că vrem o schimbare”, a declarat Dan, comentând victoria lui Georgescu de anul trecut.
Alegeri în umbra lui Donald Trump
Competiţia din România este influenţată de politica lui Donald Trump, a cărui administraţie a manifestat un interes deosebit faţă de situaţia politică românească. Un şef de stat ultranaţionalist ar putea adăuga forţelor de extremă-dreapta din întreaga UE care contestă instituţiile liberale ale blocului. Simion a declarat că este un adept al mişcării lui Trump și a lansat acuzaţii privind nereguli de vot, susţinând că există milioane de persoane decedate pe listele electorale, fără a prezenta dovezi.
Curtea Constituțională a anulat votul de anul trecut, ordonând repetarea acestuia din cauza suspiciunilor de interferenţă rusă. Simion a denumit decizia instanţei „lovitură de stat”, iar vicepreşedintele american JD Vance a criticat-o ca un exemplu de regres democratic. Într-un mesaj publicat de Ambasada SUA la Bucureşti, Vance a îndemnat România să se asigure că „vocea poporului este auzită, deoarece este fundamentul sacru al democraţiei”.
Cu toate acestea, un oficial american de rang înalt a avertizat cu privire la imixtiunea străină în democraţia din România. Parte a unei delegaţii de la Washington, acesta a declarat că este „foarte clar” că scrutinul de anul trecut a fost manipulat. Simion a afirmat că partidul său, AUR, o consideră pe Giorgia Meloni, premierul italian, drept un aliat european.
Preşedintele României nu are un rol limitat, de reprezentare, ci este ales pentru un mandat de cinci ani, reprezentând ţara la reuniunile UE şi NATO, fiind comandantul suprem al armatei, deşi prim-ministrul conduce guvernul ţării.