Taxele se adună: Dumitru Chisăliță ne avertizează că România are rezerve de carburanți pentru câteva luni, însă prețurile ar putea exploda
Creșterea prețurilor la carburanți din ultimele zile nu reflectă încă pe deplin scumpirea petrolului de pe piețele internaționale, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Într-un interviu, expertul a explicat că motorina ajunge la pompă la câteva săptămâni după achiziție și a avertizat că România ar putea vedea în perioada următoare efectele scumpirilor de pe piața globală: „Nu vedem încă motorina scumpă la pompă. Aceasta ar putea apărea peste câteva săptămâni.”
Creșterea prețurilor la pompă imediat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu ridică întrebări despre modul în care se formează prețul carburanților. Dumitru Chisăliță a afirmat că există un decalaj clar între momentul în care petrolul sau motorina sunt cumpărate și momentul în care acestea ajung la consumatori. „Trebuie să ne uităm un pic pe statistică și să vedem că între 31 decembrie și 28 februarie țițeiul Brent a crescut cu 18,5%. În aceeași perioadă, motorina în România a crescut cu 8,5%, din care 3,75% a fost creșterea de acciză de la 1 ianuarie 2026. Dacă extragem această acciză, rămâne o creștere de aproximativ 5%,” a explicat Chisăliță.
Potrivit acestuia, diferența arată că scumpirea petrolului nu s-a transmis încă integral în prețul carburanților. „Am avut o creștere de aproape 19% la țiței și doar 5% la motorină,” a subliniat expertul. În plus, transportul și aprovizionarea durează, ceea ce înseamnă că efectele schimbărilor din piața petrolului apar cu întârziere. „Pe motorină, dacă aducem din zona europeană sau din Turcia, avem nevoie de aproximativ 10 zile pentru a ajunge. Dacă vorbim de zona Golfului Persic, discutăm de două săptămâni sau chiar trei. Deci motorina care astăzi costă 83 de dolari, eu ar trebui să o văd peste 10 zile dacă vine din Turcia sau peste trei săptămâni dacă vine din Golful Persic,” a spus el.
„În aceste două luni au fost achiziționate cantități de motorină și țiței tot mai scumpe,” a explicat Chisăliță. Întrebat dacă scumpirea are legătură directă cu tensiunile din zona strâmtorii Ormuz, expertul a menționat că explicația este mai complexă și ține de modul în care traderii evaluează riscurile globale.
„Asta a venit din modul în care traderii au apreciat, de la începutul anului, diferite incidente – Venezuela și alte situații pe plan mondial. Practic, traderii au premiat un risc pe care l-au evaluat la un moment dat,” a precizat el.
România are stocuri pentru câteva luni
În ceea ce privește aprovizionarea, România are o poziție relativ sigură, datorită producției interne, rafinăriilor și stocurilor existente. „România, fiind și producător și având capacități de stocare importante și trei rafinării, are deja stocate benzină, motorină sau țiței. Avem un stoc comercial de aproximativ două săptămâni până la 30 de zile. Dacă mâine n-ar mai intra nimic în țară, aproximativ o lună de zile s-ar putea alimenta consumul normal doar din stocurile comerciale,” a explicat Dumitru Chisăliță. „Mai există o rezervă de țiței între 30 și 60 de zile care poate să acopere necesarul. Avem și producția noastră internă – aproximativ 2,8 milioane de tone de țiței pe an, ceea ce înseamnă cam 20% din ceea ce consumăm noi ca benzină și motorină,” a adăugat acesta.
România ar putea face față câteva luni chiar și într-un scenariu extrem. „Avem aceste situații care ne-ar putea duce fără nicio problemă undeva la trei luni de zile dacă totul este blocat, ceea ce nu se întâmplă în momentul de față. Navele intră și ies. Dacă s-ar bloca tot, am avea 30 de zile stoc comercial și încă trei luni de stocuri strategice,” a afirmat Chisăliță.
Totuși, existența stocurilor nu înseamnă automat și stabilitate a prețurilor. „Ce este important este să avem marfă. A doua problemă este prețul acestei mărfi. Dacă ne uităm la benzină, aproximativ 50% din preț este acciză și TVA. La benzină, chiar 55% din preț reprezintă taxe,” a adăugat el.
În opinia sa, statul are instrumente pentru a reduce presiunea asupra prețurilor. „Există o elasticitate prin care statul poate să lucreze: acciza, TVA, eliminarea taxei pe stâlp sau eliminarea taxei pe taxă. Gândiți-vă că noi plătim TVA la acciză – adică o taxă la taxă,” a spus Chisăliță. „Este o chestiune care, din păcate, nu prea mai există nicăieri în lume,” a concluzionat el.
