Presiunea datoriilor publice asupra bugetului
Una dintre măsurile importante din proiectul de buget este înghețarea salariilor din sectorul public, ceea ce înseamnă o reducere a veniturilor, conform profesorului de economie Cristian Păun. Acesta subliniază că, deși cei care promovează sau intră pe altă grilă de salarizare datorită vechimii din sectorul public pot observa o creștere, aceasta nu este semnificativă. Salariile rămân, în termeni nominali, la același nivel, iar în termeni reali vor scădea din cauza inflației.
Păun consideră că înghețarea salariilor reprezintă o corecție bugetară necesară: „Se realizează o corecție bugetară importantă prin înghețarea acestor salarii și este foarte bine că este așa. Acesta este primul element pozitiv din acest proiect de buget.”
Accent pe fonduri europene
Un alt aspect pozitiv al proiectului de buget este accentul pus pe atragerea fondurilor europene. Păun subliniază că aceste fonduri, în special cele din PNRR, necesită ca statul să cheltuie mai întâi banii și apoi să-i recupereze de la Uniunea Europeană, demonstrând că cheltuielile au fost realizate corect. „Este foarte important să existe lichiditate în buget astfel încât aceste fonduri să poată fi absorbite”, a explicat el.
Critici la adresa programului Anghel Saligny
Păun critică programele naționale de investiții, cum ar fi programul Anghel Saligny, care dublează finanțările europene. El afirmă că „noi avem fonduri europene, pe acestea trebuie să ne concentrăm. Ele sunt suficiente pentru dezvoltare, inclusiv la nivel local și regional. Nu ar trebui să mai avem programe paralele care se bat cap în cap cu fondurile europene. Acolo se sifonează banii, acolo sunt banii care sunt ușor de cheltuit și mai greu de verificat.”
Cost uriaș al datoriei publice
În ceea ce privește problema majoră a deficitului și a datoriei publice, Păun avertizează că acestea generează costuri tot mai mari cu dobânzile. El afirmă că „orice sumă de bani pe care o adaugi la cheltuieli duce deficitul în sus. Iar deficitul înseamnă datorie și dobânzi foarte mari.” Păun oferă un exemplu sugestiv, menționând că suma plătită anual pe dobânzi depășește bugetul de la educație sau cheltuielile de capital. „60 de miliarde de lei înseamnă peste 10 miliarde de euro, adică aproximativ o mie de kilometri de autostradă. Noi, anual, din dobânzi, pierdem 1.000 km de autostradă. Este o inconștiență.”
Împrumuturi mai scumpe
Păun adaugă că România a avut un moment favorabil când a reușit să se împrumute înainte ca tensiunile internaționale să împingă dobânzile în sus. „Am avut noroc că am reușit să ne împrumutăm aproximativ jumătate din banii de care avem nevoie anul acesta, chiar înainte de izbucnirea conflictului. Am obținut dobânzi și scadențe destul de bune. Dacă ratam împrumutul cu o săptămână sau două, totul era mult mai scump și cu scadențe mult mai mici. Asta va fi perioada următoare”, a avertizat el.
