Se apropie epoca fără petrol? Criza globală se adâncește
Președintele SUA, Donald Trump, neagă existența crizei climatice și este un aliat al industriei petroliere. Cu toate acestea, o analiză publicată în The Conversation susține că el contribuie la accelerarea tranziției globale de la combustibilii fosili la energia curată și vehiculele electrice. După ce SUA și Israelul au atacat Iranul la sfârșitul lunii februarie, Teheranul a închis Strâmtoarea Ormuz, provocând cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istorie. Această criză ar putea reprezenta un punct de cotitură ireversibil pentru energia curată, având în vedere că sursele regenerabile devin din ce în ce mai ieftine și fiabile.
Peste 50 de națiuni se vor reuni săptămâna viitoare în Columbia pentru a discuta despre cum să reducă și să pună capăt dependenței de cărbune, petrol și gaze. Conferința a fost planificată înainte de războiul din Iran, dar criza energetică a crescut considerabil miza. Închiderea Strâmtorii Ormuz a împiedicat petrolierele să ajungă la destinații, iar peste 60 de situri de gaze și petrol au fost avariate în conflict. Chiar dacă se va ajunge la un armistițiu, efectele se vor resimți luni și ani de acum înainte.
Aproximativ 80% din țițeiul blocat era destinat regiunii Asia-Pacific. Guvernele din această regiune implementează măsuri de urgență, cum ar fi trimiterea lucrătorilor acasă, interzicerea călătoriilor guvernamentale și raționalizarea combustibilului. Națiunile insulare din Pacific, care folosesc motorină pentru producerea de energie, au declarat stare de urgență regională. Facturile de import pentru combustibili reprezentau deja o povară majoră, iar estimările sugerează o creștere de 933 de milioane de dolari australieni în Fiji.
Lupta pentru energie
Când aprovizionarea cu energie este întreruptă, țările au trei opțiuni: găsirea altor surse, reducerea consumului sau trecerea la alternative. În timpul crizelor petroliere din anii 1970, prețurile petrolului s-au triplat, iar autoritățile au răspuns prin îmbunătățirea productivității energetice. Cererea finală de petrol pe cap de locuitor a atins un vârf în 1979 și nu a mai revenit niciodată la acele niveluri.
În prezent, alternativele la combustibilii fosili sunt pregătite pentru a fi lansate. Prețul panourilor solare a scăzut cu 99,9% din anii 1970, iar costul energiei eoliene a scăzut cu 91% din 1984. Uniunea Europeană va accelera electrificarea, după ce factura la combustibili fosili a crescut cu peste 36 de miliarde de dolari din februarie. Franța a dublat ajutoarele de stat pentru a sprijini tranziția la vehicule electrice, iar Coreea de Sud intenționează să dubleze capacitatea de producție a surselor regenerabile în următorii patru ani.
Vehiculele electrice la punctul de cotitură
Criza petrolului din acest an ar putea crea un punct de cotitură social neplanificat, accelerând acțiunile climatice. În Australia, prețurile benzinei au crescut cu aproape 50% în martie, iar vânzările de vehicule electrice noi au atins un nivel record. Cele 1,3 milioane de vehicule hibride și electrice din Australia evită consumul a aproape 15 milioane de litri de benzină și motorină în fiecare săptămână. La nivel global, majoritatea mașinilor noi din China sunt alimentate de baterii, iar în Europa, vânzările de vehicule electrice cu baterii au depășit vânzările mașinilor pe benzină pentru prima dată în ianuarie.
Conferința pentru renunțarea la combustibilii fosili
Arderea combustibililor fosili este principalul factor determinant al crizei climatice. Anul trecut, cea mai înaltă instanță a lumii a afirmat că națiunile au obligația de a opri arderea acestora. Frustrată de progresul lent, o coaliție de națiuni a decis să discute direct despre eliminarea treptată a combustibililor fosili. Summitul va avea loc săptămâna viitoare la Santa Marta, Columbia, unde se va discuta despre un potențial tratat independent care să gestioneze eliminarea treptată a combustibililor fosili, protejând în același timp lucrătorii și sistemele financiare.
Ministrul columbian al Mediului, Irene Vélez Torres, a declarat că acest summit vine în „cel mai bun moment posibil”, dată fiind criza petrolului. Dacă acesta produce un impuls real pentru a renunța la combustibilii fosili, ar putea reprezenta un punct de cotitură social în care primii care adoptă această strategie acționează cu seriozitate, devenind un exemplu pentru restul lumii.
