Plantele de primăvară care îți întăresc sănătatea
Aprilie este o lună de tranziție, marcând trecerea de la sezonul rece la zilele însorite și calde, influențând inclusiv alimentația noastră. Aceasta este luna frunzelor, nu doar cele din copaci, ci și cele pe care le putem pune în farfurie: urzici, spanac, ștevie, lobodă, frunze de păpădie și de rucola, leurdă, untișor, măcriș, salată verde, frunze de mesteacăn, ceapă și usturoi verde. De asemenea, putem savura și alte legume de sezon, precum ridichile, sparanghelul și anghinarea, dar și ciupercile de pădure.
Beneficiile urzicilor
Urzicile sunt recunoscute pentru proprietățile lor terapeutice, fiind considerate plante medicinale încă din Antichitate. Egiptenii le foloseau pentru ameliorarea durerilor provocate de artrită, iar soldații romani pentru a se încălzi. Aceste plante conțin toți aminoacizii esențiali, ceea ce este rar întâlnit în lumea vegetală. Urzicile sunt bogate în vitaminele C și K, beta-caroten, calciu, fier și magneziu, precum și în polifenoli valoroși care contribuie la protecția antioxidantă. Studiile arată că extractul de urzici poate crește nivelul de antioxidanți din sânge.
Printre polifenolii din urzici se numără kaempferolul, quercetina, acidul cafeic și cumarinele. Kaempferolul are efecte antiinflamatorii și antioxidante, fiind asociat cu protecția neuronală, cardiovasculară și antitumorală. De asemenea, un studiu din 2016 a evidențiat efectul hipotensiv al extractului de urzici prin stimularea producției de oxid nitric, care ajută la relaxarea vaselor de sânge și îmbunătățește fluxul sanguin.
Untișorul: „iarba scorbutului”
Untișorul este una dintre primele plante care își etalează frunzele primăvara. Frunzele trebuie consumate tinere, înainte de apariția florilor, deoarece, pe măsură ce se maturizează, acumulează protoanemonină, o substanță care poate provoca greață și alte tulburări gastrointestinale. Totuși, prin uscare sau tratare termică, toxicitatea este redusă. Protoanemonina are efecte terapeutice, demonstrând acțiune antifungică și antibacteriană.
În Germania, untișorul este cunoscut ca „iarba scorbutului” datorită conținutului crescut de vitamina C, care poate ajunge la 150 mg per 100 g de frunze.
Măcrișul
Măcrișul, cunoscut și sub denumirea de măcrișul iepurelui, este bogat în vitamina C și este folosit ca remediu pentru afecțiunile digestive ușoare. Deși are beneficii, trebuie consumat în cantități moderate, datorită conținutului crescut de oxalați, care pot provoca diaree și pot afecta rinichii. Aplicat local, poate ameliora iritațiile pielii.
Loboda sau spanacul de munte
Loboda, denumită și spanacul de munte, este o legumă frunzoasă bogată în fier și vitamina C. Conține compuși antiinflamatori și antioxidanți, iar varietatea cu frunze roșii este bogată în betalaine și antociani, care ar putea avea efecte inhibitorii asupra celulelor tumorale. Betalainele stimulează, de asemenea, producerea de oxid nitric, contribuind la reglarea tensiunii arteriale. Loboda poate fi consumată sub formă de salată sau gătită, având un gust sărat datorită sărurilor reținute din sol.
Acești câțiva reprezentanți ai frunzelor comestibile subliniază principiul lui Hippocrate: „Hrana să ne fie medicament și medicamentul să ne fie hrană.”
