ICCJ a solicitat CCR să se pronunțe asupra modificărilor din legislația penală referitoare la procedura de cameră preliminară
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis vineri, 22 mai 2026, să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu modificările recente aduse Codului de procedură penală, adoptate de Parlament. Aceste modificări introduc o procedură accelerată în faza de cameră preliminară a proceselor penale.
Decizia a fost luată în cadrul Secțiilor Unite ale instanței supreme, convocată de președinta ICCJ, Lia Savonea, pentru a analiza oportunitatea atacării la CCR a legii adoptate de Parlament. Potrivit unui comunicat al ICCJ, hotărârea de sesizare a fost adoptată cu participarea a 96 de judecători, respectând cvorumul legal.
Legea contestată, cunoscută sub denumirea de Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026), introduce o procedură accelerată în camera preliminară. Printre modificările semnificative se numără stabilirea unui termen de maximum 60 de zile pentru finalizarea acestei etape procesuale de la înregistrarea dosarului în instanță. Judecătorii sunt obligați să fixeze termene succesive, iar după primul termen, părțile nu vor mai fi citate, fiind responsabile să urmărească singure evoluția dosarului.
Textul legislativ mai prevede că termenele în camera preliminară vor fi stabilite, de regulă, în zile consecutive, iar intervalul dintre termene nu va depăși șapte zile, cu excepția unor situații justificate.
În sesizarea trimisă la CCR, ICCJ susține că noile prevederi sunt neconstituționale, afectând coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților. Instanța supremă invocă încălcarea mai multor articole din Constituție referitoare la legalitate, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției.
ICCJ subliniază că viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare și la un proces echitabil.
Printre criticile formulate de ICCJ se numără problema reunirii și disjungerii cauzelor în faza de cameră preliminară, care ar putea forța judecătorul să intervină pe fondul cauzei, contrar atribuțiilor sale limitate. De asemenea, ICCJ semnalează riscurile de blocaje practice în restituirea cauzelor la parchet și evitarea unor soluții contradictorii.
O altă critică importantă se referă la eliminarea obligației de citare a părților la termenele ulterioare. Conform noii legi, părțile și persoanele vătămate trebuie să urmărească singure parcursul dosarului, fără noi citații, ceea ce afectează dreptul la apărare, în special pentru persoanele vulnerabile.
ICCJ contestă și prevederea care conferă „autoritate de lucru judecat” concluziilor judecătorului de cameră preliminară cu privire la legalitatea probelor și a actelor de urmărire penală, considerând că aceasta contrazice jurisprudența CCR și limitează capacitatea instanței de fond de a analiza legalitatea probelor obținute nelegal.
Sesizarea urmează să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte ca legea să poată fi promulgată.
