România, prinsă în mrejele costurilor energetice ridicate
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă va pune o presiune suplimentară pe sistemul energetic românesc, dar producția eoliană și cea solară ar putea contribui la compensarea deficitului, a declarat Otilia Nuțu, expert în energie. Aceasta subliniază că România a pierdut timp valoros din cauza întârzierilor în dezvoltarea rețelelor și a proiectelor de stocare și că autoritățile trebuie să accelereze investițiile.
Otilia Nuțu a menționat că oprirea Unității 2 va fi resimțită în sistemul energetic, întrucât aproximativ 700 de megawați de capacitate de producție vor fi indisponibilizați. Cu toate acestea, producția din surse regenerabile ar putea compensa parțial această pierdere. Expertul a explicat că, deși condițiile meteorologice pot varia, producția eoliană și solară se echilibrează destul de bine.
Provocările sistemului energetic
Nuțu a subliniat că problema principală nu este doar lipsa unor noi capacități de producție, ci și întârzierea proiectelor care ar putea ajuta România să gestioneze mai bine surplusurile și deficitele de energie. Ea a indicat Complexul Energetic Oltenia ca un punct critic, afirmând că „băieții deștepți” care căpușează această entitate reprezintă o provocare majoră pentru închiderea cărbunelui și înlocuirea acestuia cu alte surse de energie.
Expertul a explicat că România se confruntă cu o situație în care vinde energie ieftin în perioadele de excedent de producție și este nevoită să cumpere la prețuri mai mari atunci când oferta scade. Diferențele de preț între aceste perioade ar trebui să reprezinte un semnal pentru investitorii interesați de dezvoltarea capacităților de stocare.
Investițiile în stocare și rețele
Otilia Nuțu a subliniat că investițiile în stocarea energiei au fost frânate de cadrul legislativ și de întârzierile administrative. Ea a menționat că multe proiecte de stocare sunt întârziate din cauza lipsei avizelor de racordare la rețea sau a licențierii de la ANRE.
În acest context, oprirea Unității 2 de la Cernavodă va genera o presiune suplimentară asupra sistemului energetic, dar expertul a subliniat că producția din surse regenerabile poate contribui la compensarea parțială a acestei pierderi. Nuțu a dat exemple concrete de zile în care producția solară a fost compensată de cea eoliană.
Necesitatea accelerării dezvoltării proiectelor
Expertul a recomandat accelerarea dezvoltării proiectelor care combină energia solară, eoliană și sistemele de stocare, menționând că România a pierdut timp din cauza deciziilor legislative lente și a investițiilor întârziate în infrastructura de transport și distribuție a energiei. Comparând situația României cu cea din Bulgaria, Nuțu a afirmat că țara vecină a avansat mai rapid în dezvoltarea rețelelor și a noilor capacități.
Otilia Nuțu a subliniat că investițiile în rețele sunt o urgență, având în vedere că unele proiecte de racordare a noilor capacități sunt întârziate cu ani de zile. Ea a sugerat că ANRE ar trebui să investigheze aceste întârzieri și să simplifice reglementările care îngreunează dezvoltarea proiectelor energetice.
Posibile soluții rapide
Expertul a menționat proiecte precum instalarea panourilor fotovoltaice flotante de către Hidroelectrica, care ar putea produce energie solară și reduce evaporarea apei din lacurile de acumulare. De asemenea, a sugerat instalarea de panouri fotovoltaice deasupra parcărilor și culturilor agricole, soluții care ar putea fi implementate rapid și care nu necesită tehnologii sofisticate.
Oprirea Unității 2 de la Cernavodă vine într-un moment critic pentru sistemul energetic românesc, iar dezvoltarea rapidă a producției din surse regenerabile, a capacităților de stocare și a rețelelor de transport și distribuție devine o provocare esențială pentru autorități.
