Rusia contestă oficial măsurile de taxare a carbonului la granițele UE
Rusia a contestat oficial la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) introducerea de către Uniunea Europeană a mecanismului de taxare la frontieră a carbonului (CBAM) și a sistemului de comercializare a emisiilor (ETS), etichetând aceste măsuri drept „discriminatorii” și “protecționiste”. Taxa pe carbon la frontiera UE va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, inclusiv în România, și se va aplica pentru emisiile de CO2 încorporate în cimentul, aluminiul, oțelul și alte bunuri importate.
Într-o solicitare de consultări transmisă membrilor OMC, Rusia a declarat că aceste politici „nu sunt măsuri de protecție a mediului autentice, ci mai degrabă mecanisme extrem de restrictive și discriminatorii pentru comerț, impuse de UE sub pretextul politicii climatice”. Aceasta este prima contestare juridică majoră la adresa politicii climatice a UE la OMC și vine după ce China și aliații săi BRICS și-au exprimat opiniile ferme pe această temă. Demersul oficial al Rusiei semnalizează o escaladare a multilateralismului climatic global, contribuind la tensiunile comerciale.
Rusia nu se situează în topul țărilor afectate, iar volumul importurilor din Rusia care ar putea intra sub incidența CBAM era estimat înainte de introducerea sancțiunilor la 8,5 miliarde de euro. În 2023, estimările sugerează pierderi de 0,17% din PIB-ul Rusiei ca urmare a introducerii CBAM, conform publicației ruse Neftegaz. Cele mai afectate țări vor fi Canada, Africa de Sud, Brazilia, Turcia, China, India, Egipt, Marea Britanie, Coreea de Sud și Statele Unite.
CBAM impune importatorilor de bunuri cu emisii mari de carbon, inclusiv oțel, aluminiu, ciment, îngrășăminte, hidrogen și electricitate, să cumpere certificate corespunzătoare prețului carbonului care ar fi fost plătit dacă bunurile ar fi fost produse conform regulilor UE de stabilire a prețului carbonului. Rusia este un exportator major de produse acoperite de CBAM către UE, în special oțel, aluminiu și îngrășăminte.
CBAM este în prezent în „fază de tranziție”, în care importatorii trebuie să raporteze emisiile încorporate în produsele relevante. Însă, începând cu 1 ianuarie 2026, în cadrul „fazei sale definitive”, importatorii vor fi răspunzători pentru emisiile încorporate în importurile lor. Demersul Rusiei vizează și sistemul de tranzacționare a certificatelor, caracterizat de Moscova drept o subvenție la export.
Cererea de consultare marchează începutul oficial al unei proceduri de litigiu OMC. Această fază inițială oferă părților în litigiu o platformă pentru a se angaja în dialog și a ajunge, eventual, la o soluție reciproc acceptabilă, evitând proceduri judiciare ulterioare. Dacă discuțiile nu reușesc să rezolve problema în termen de 60 de zile, partea reclamantă poate solicita o hotărâre formală din partea unui grup de experți în litigii OMC.
Prețurile certificatelor de carbon din UE sunt semnificativ mai mari comparativ cu cele din China, cu certificatele UE estimate la 70,51 EUR/mtCO2e, în timp ce cele din China sunt de 70,42 yuani/mtCO2e. Comisia Europeană a anunțat că va propune exceptarea de la taxa pe carbon pentru majoritatea companiilor acoperite de schemă, deoarece ele produc doar 1% din emisiile din schemă. Propunerea vizează schimbarea taxei pe carbon pentru a se aplica doar firmelor care importă mărfuri peste pragul de 50 de tone pe an.
Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, a subliniat că aproape toate emisiile acoperite de mecanismul de ajustare a carbonului sunt produse de doar 20% din companiile din schemă. Aceasta ar putea conduce la exceptarea a aproximativ 80% din companii de la sarcinile administrative, făcând industriile locale mai competitive.
