Justiția românească adoptă normarea: câte cazuri vor fi alocate fiecărui judecător în fiecare zi
Începând de marți, toate judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din România aplică o nouă procedură de gestionare a activității, denumită „normare”. Aceasta are scopul de a corela volumul de dosare repartizat judecătorilor cu o capacitate realistă de procesare, stabilind câte dosare poate prelua o instanță într-o zi, în funcție de numărul de judecători și de nivelul instanței.
Cum funcționează normarea
De exemplu, o judecătorie cu patru judecători are, în primul an de aplicare, o capacitate de 576 de dosare pe an pentru fiecare judecător, ceea ce înseamnă o capacitate totală de 2.304 dosare pe an pentru întreaga instanță. Aceasta se traduce într-o capacitate zilnică de aproximativ 6,31 dosare. Dacă într-o zi sunt înregistrate mai multe cauze decât capacitatea disponibilă, dosarele rămase în așteptare vor fi preluate în zilele următoare. De exemplu, dacă pe 15 septembrie sunt înregistrate șapte dosare, șase vor fi repartizate, iar unul va rămâne în așteptare. Pe 16 septembrie, instanța va repartiza dosarul rămas și cinci dosare noi, iar două vor rămâne în așteptare.
Excepții de la normare
Normarea nu se aplică tuturor tipurilor de cauze în mod uniform. Există două categorii principale de excepții: cauzele excluse de la mecanismul de gestionare și cauzele prioritare. Cauzele excluse, cum ar fi încuviințările de executare silită, nu sunt luate în calcul pentru stabilirea capacității zilnice și vor fi repartizate fără a afecta această capacitate. De exemplu, dacă pe 15 septembrie sunt înregistrate șapte dosare obișnuite și trei încuviințări de executare silită, toate cele trei încuviințări vor fi repartizate, iar din cele obișnuite vor fi repartizate șase, lăsând un dosar în așteptare.
Cauzele prioritare, cum ar fi ordinele de protecție, sunt luate în calcul la stabilirea capacității zilnice, dar trebuie repartizate imediat, chiar dacă se depășește limita zilnică. De exemplu, dacă pe 15 septembrie sunt înregistrate zece ordine de protecție, toate vor fi repartizate, iar cele patru cauze care depășesc capacitatea zilnică vor fi imputate capacității zilei următoare.
Sursele și cifrele capacității
Capacitatea de referință a fost stabilită pe baza datelor din cel mai recent raport al Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), raportându-se la media europeană, cu excluderea României. Calculul arată o medie de 288 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 192 de dosare pentru un judecător de tribunal și 119 dosare pentru un judecător de curte de apel. Implementarea mecanismului se va face etapizat, în primul an capacitatea fiind dublul mediei europene: 576 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 384 pentru un judecător de tribunal și 238 pentru un judecător de curte de apel. În al doilea an, capacitatea va fi de 1,5 ori mai mare decât media europeană, iar începând cu al treilea an, aceasta va ajunge la nivelul mediei europene.
Argumentul principal pentru introducerea acestei normări este volumul semnificativ de cauze cu care se confruntă sistemul judiciar românesc. Numărul dosarelor nou-intrate a crescut cu peste 27% între 2020 și 2024, fiind de trei până la patru ori mai mare decât media europeană. În ultimele decenii, schemele de judecători și grefieri au rămas constante, în timp ce volumul de muncă a crescut considerabil.
Noua procedură, care începe pe 15 septembrie, își propune să lege numărul de cauze primite de instanțe de capacitatea lor efectivă de procesare, asigurând astfel o gestionare mai eficientă a acestora.
