Declinul vaccinării infantile în diverse state europene: România, printre țările afectate
Vaccinarea copiilor în Europa dă semne de regres, în special după pandemia de COVID-19, conform unui studiu publicat de jurnalul The Lancet. România se află printre țările afectate, alături de alte state europene, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la riscurile reapariției unor boli infecțioase.
Studiul a analizat nivelurile a șapte vaccinuri infantile – difterie, tetanos, tuse convulsivă, hepatită B, meningită B, poliomielită, pneumococ, rujeolă și rubeolă – în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, pe o perioadă de peste 40 de ani, între 1980 și 2024, bazându-se pe datele furnizate de OMS și UNICEF. Conform analizei, Uniunea Europeană a atins rate de vaccinare infantilă „istoric de ridicate”, cu o creștere semnificativă pe parcursul anilor, însă aceste rate variază considerabil de la o țară la alta.
În 2024, Luxemburg și Portugalia au atins o acoperire de cel puțin 95% pentru toate cele șapte vaccinuri, în timp ce România se află sub 80%. Studiul subliniază o „deteriorare recentă, îngrijorătoare și generalizată” a ratelor de vaccinare în ultimele luni, începând cu perioada pandemiei COVID-19. Astfel, 16 țări din UE au înregistrat o scădere a ratelor de vaccinare pentru cel puțin patru vaccinuri, incluzând Bulgaria, Cipru, Irlanda, Țările de Jos, România și Suedia, unde toate cele șapte vaccinuri studiate au scăzut în ultimii ani.
Datele din Germania și Spania indică un regres pentru cinci din cele șapte vaccinuri infantile, în timp ce în Franța și Italia acoperirea vaccinală a crescut pentru patru vaccinuri, dar a scăzut pentru alte trei. Cele mai semnificative scăderi recente au fost observate în cazul vaccinărilor împotriva meningitei B și poliomielitei, în regres în 20 de țări, urmate de hepatita B (în scădere în 18 țări) și difteria, tetanosul și poliomielita (în diminuare în 17 țări). Tendințele pentru vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei sunt relativ mai favorabile.
Majoritatea regreselor în vaccinarea infantilă au început între 2019 și 2022, coincizând cu perioada COVID-19. Cercetătorii sugerează că criza sanitară generată de pandemie ar fi putut influența aceste tendințe, însă subliniază că studiul nu a avut ca scop identificarea motivelor exacte ale evoluțiilor vaccinale. Ei accentuează „urgența” de a asigura o acoperire vaccinală ridicată și durabilă pentru a preveni reapariția bolilor infecțioase.
În ultimele cinci decenii, vaccinările au redus semnificativ povara unor boli precum tetanosul, tusea convulsivă, pneumonia, rujeola, gripa și difteria, prevenind astfel peste 154 de milioane de decese la nivel mondial, în special în rândul copiilor. Criza provocată de COVID-19 a dus la perturbări ale sistemului sanitar și a alimentat neîncrederea și dezinformarea în rândul populației.
