România: Necesitatea unui model energetic personalizat, în armonie cu resursele naționale
România ar trebui să adopte un model energetic propriu, adaptat nevoilor și resurselor sale, asigurând stabilitatea alimentării tuturor consumatorilor. Aceasta este opinia specialiștilor din piața de profil, care subliniază că România nu își poate permite închiderea capacităților clasice de generare a electricității fără a avea alternative funcționale. Tranziția energetică trebuie să fie realizată într-un mod realist și etapizat, având în vedere sursele energetice disponibile.
Oana-Alexandra Ijdelea, managing partner la firma de avocatură Ijdelea & Associates, afirmă că România ar trebui să își contureze un model energetic propriu, care să nu contrazică directivelor europene, ci să le adapteze responsabil. Ţara dispune de un potențial energetic diversificat, incluzând gaze naturale, cărbune, hidroenergie și surse regenerabile precum energia eoliană și solară. Totuși, provocările persistă, în special în ceea ce privește infrastructura învechită și dependența de combustibili fosili.
România trebuie să își valorifice mixul energetic divers și să dezvolte infrastructura strategică pentru a asigura securitatea energetică națională și regională. O tranziție energetică echilibrată este esențială pentru menținerea competitivității economice și consolidarea poziției României în securitatea energetică europeană.
O viziune proprie pentru tranziția energetică
România are nevoie de o viziune care să valorifice resursele existente și să construiască o tranziție echilibrată și sustenabilă. Aceasta presupune investiții în modernizarea capacităților hidroenergetice, dezvoltarea producției din surse regenerabile, diversificarea tehnologică și consolidarea infrastructurii de transport și stocare. Ijdelea subliniază necesitatea unui cadru legislativ stabil și coerent, care să ofere predictibilitate investitorilor și să stimuleze inovația.
România trebuie să continue integrarea în piața energetică europeană, asigurându-se că menține angajamentele privind decarbonizarea, fără a sacrifica competitivitatea economică și securitatea energetică.
Provocările și oportunitățile energiei electrice
Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică (HENRO), subliniază importanța unui mix energetic echilibrat pentru a menține stabilitatea și calitatea curentului electric. România trebuie să își valorifice propriile capacități și să devină un hub energetic regional, având un potențial semnificativ datorită resurselor naturale și diversității mixului energetic.
România derulează proiecte importante în domeniul energiei regenerabile, inclusiv solar, eolian, nuclear și hidrogen. Se preconizează instalarea a circa 8.000 MW de capacitate fotovoltaică până în 2025, iar Ministerul Energiei a anunțat investiții ce pot aduce cel puțin 2.500 MW capacitate nouă în sistem.
Provocări majore ale tranziției energetice
Provocările sunt semnificative: sistemul energetic nu este suficient de interconectat, iar costurile pentru proiectele strategice, cum ar fi eolienele offshore, necesită susținere financiară pe termen lung. Vlăsceanu atrage atenția că România trebuie să renegocieze unele angajamente europene pentru a asigura alimentarea sigură cu energie a cetățenilor.
Deciziile de închidere a capacităților energetice clasice, cum ar fi cele pe cărbune, sunt criticate pentru că nu sunt susținute de alternative viabile. De asemenea, România trebuie să își joace cărțile corect în contextul politicilor europene, pentru a nu deveni dependentă de energia importată.
Realism și adaptabilitate în tranziția energetică
Tatiana Fiodorov, managing partner la firma de avocatură Fiodorov & Partners, subliniază că România nu poate renunța prematur la capacitățile convenționale de energie, în contextul în care se dezvoltă proiecte pentru centrale pe gaz și se investește în infrastructura de rețea și stocare. România are un mix energetic diversificat, cu aproximativ 42% din energia electrică provenind din surse regenerabile.
În concluzie, tranziția energetică a României trebuie să fie una pragmatica, bazată pe realitate și adaptată specificului național, fără a compromite securitatea energetică și competitivitatea economică. România poate și trebuie să continue procesul de tranziție, dar are dreptul să ceară ajustări realiste și flexibile, bazate pe nevoile sale structurale.
