Expansiunea alarmantă a extremismului de dreapta
Anul electoral 2024-2025 a marcat o amplificare fără precedent a extremismului de dreapta, iar nivelul de ură și agresivitate din societate a crescut semnificativ, conform raportului „Antisemitism și negarea Holocaustului”, publicat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Raportul subliniază că turul I al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a fost câștigat de un candidat independent extremist de dreapta, prolegionar, pro Antonescu și pro Putin, făcând referire la Călin Georgescu. De asemenea, o treime din parlamentari sunt afiliați la partide politice care își asumă valori de extremă dreapta, cum ar fi AUR, SOS și POT, în cadrul cărora există figuri cu luări de poziție antisemitice sau care fac apologia unor criminali de război.
Experții Institutului „Elie Wiesel” observă o creștere a amenințărilor în mediul online, TikTok fiind identificată ca rețeaua socială cu cele mai multe mesaje antisemite. Mesaje instigatoare la violență și exterminare au fost distribuite pe diverse canale online, inclusiv pe publicații extremiste, cum ar fi Certitudinea, al cărei director editorial a fost ales parlamentar pe listele SOS.
Raportul evidențiază că nivelul de ură și agresivitate în societate a crescut față de minorități, vizând comunitatea evreiască, comunitatea romă și LGBTQ+, precum și jurnaliști și cercetători care au relatat despre manifestări extremiste. Pe rețelele sociale, s-a observat o radicalizare a mesajelor și o creștere a instigărilor la ură și violență.
Simboluri fasciste pe străzile din România
Între 2024 și 2025, s-au înmulțit acțiunile de vandalizare și inscripțiile cu simboluri și mesaje legionare, neo-naziste și antisemite. Printre exemplele menționate se numără vandalizarea zecilor de morminte din Cimitirul Evreiesc din Bacău cu simboluri naziste și lipirea simbolurilor legionare pe ușile unei sinagogi din București.
Cercetări penale deschise de autorități
În acest an, autoritățile din România au început să deschidă cercetări penale, 14 persoane fiind trimise în judecată în baza Legii care reglementează propaganda legionară sau antisemită. De asemenea, parchetul a trimis în judecată pentru prima oară, după patru decenii, opt persoane pentru promovarea memoriei lui C.Z. Codreanu și a simbolurilor legionare.
