Provocarea fără precedent a NATO
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), alianța de apărare formată din 32 de țări, intenționează să crească semnificativ cheltuielile de apărare, planificând să investească miliarde în armate și sisteme de securitate în următorul deceniu. Totuși, unii membri europeni ai NATO, care se confruntă cu datorii uriașe, consideră acest obiectiv ca fiind imposibil, conform unei analize CNN.
„Este ceva fără precedent pe timp de pace să avem o creștere atât de masivă a cheltuielilor pentru apărare”, a declarat Marcel Fratzscher, președintele Institutului german pentru cercetare economică. Recent, membrii NATO au convenit să își majoreze obiectivele de cheltuieli de apărare la 5% din produsul intern brut până în 2035, mai mult decât dublu față de obiectivul anterior de 2%.
Acest angajament vine în contextul în care membrii europeni ai NATO trebuie să facă față unei Rusii agresive și unei Americi care a redus rolul său de garant al securității regionale. Guvernele au trei opțiuni pentru a atinge noua țintă de cheltuieli: reducerea altor cheltuieli, creșterea impozitelor sau împrumuturi mai mari. Analiștii au avertizat că aceste variante sunt politice dificile sau neviabile pe termen lung pentru țările europene foarte îndatorate.
„Multe țări din Uniunea Europeană se confruntă cu constrângeri fiscale severe”, au menționat analiștii de la Bruegel. „Nu este realist să ne așteptăm ca țările care au avut dificultăți în a atinge un obiectiv de 2% să adopte credibil un obiectiv mult mai ridicat.”
Decizii dificile
Multe țări NATO nu au reușit să atingă obiectivul anterior de 2%, stabilit în 2014. Deși majoritatea au crescut cheltuielile ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, acum trebuie să meargă mai departe. Noul obiectiv de 5% include un angajament de a cheltui 3,5% din PIB pentru cerințele de apărare „de bază”, iar restul de 1,5% pentru domenii care sprijină apărarea.
Conform estimărilor, atingerea obiectivului de 3,5% ar necesita ca țările europene să împrumute sume uriașe. Frank Gill, analist principal de ratinguri de credit suveran, a afirmat că acest lucru ar putea dovedi a fi foarte dificil, având în vedere constrângerile fiscale existente.
„Multe guverne europene se confruntă cu presiuni fiscale și cu îmbătrânirea populației, ceea ce duce la cheltuieli mai mari cu pensiile”, a declarat Gill. Fratzscher a subliniat că pentru majoritatea țărilor NATO, reducerea cheltuielilor este „absolut imposibilă”.
Datorie greu de suportat
Împrumutul ar putea fi o soluție complicată în Europa, unde multe guverne se confruntă deja cu datorii mari. Dacă toate condițiile rămân egale, atingerea obiectivului de 3,5% ar putea adăuga aproximativ 2.000 de miliarde de dolari la datoria publică a membrilor europeni ai NATO. Țări precum Italia, Franța și Belgia au rate ale datoriei publice de 135%, 113% și 105% respectiv, ceea ce reprezintă povară grea.
În acest context, prim-ministrul francez a avertizat că cea de-a doua economie a UE riscă să fie „strivită de datorii”. El a subliniat necesitatea de a continua cheltuielile pe apărare, în ciuda altor cheltuieli guvernamentale.
Uniunea Europeană încearcă să faciliteze investițiile în securitate, excepând cheltuielile de apărare de la normele stricte privind cheltuielile publice și angajându-se să creeze un fond de 150 de miliarde de euro pentru a sprijini aceste investiții. Totuși, unele națiuni, precum Spania, au declarat deja că nu vor îndeplini obiectivul de 5%, argumentând că acest lucru ar compromite cheltuielile pentru asistență socială.
