Aerul poluat, un factor de risc pentru mutații ADN și cancer pulmonar
Expunerea la aer poluat este strâns legată de apariția unor mutații ADN asociate cancerului pulmonar, conform unui nou studiu internațional. Cercetătorii au analizat sute de pacienți care nu au fumat niciodată și au identificat modificări genetice similare celor cauzate de fumat, dar și unele complet noi, prezente exclusiv la nefumători.
Studiul a arătat că, cu cât o persoană a fost expusă mai mult la poluare, cu atât cercetătorii au descoperit mai multe mutații în tumorile pulmonare. Deși aceste rezultate nu confirmă că poluarea aerului cauzează direct cancer pulmonar, ele susțin tot mai mult această posibilitate.
„Observăm o tendință problematică: din ce în ce mai mulți nefumători dezvoltă cancer pulmonar, dar până acum nu am înțeles de ce”, explică un specialist în biologie moleculară. Cercetarea arată că poluarea aerului este strâns asociată cu aceleași tipuri de mutații ADN pe care, în mod normal, le asociem cu fumatul.
Analiza a inclus genomurile a 871 de persoane cu cancer pulmonar din patru continente, toate nefumătoare și care nu primiseră tratament oncologic anterior. Cei care locuiau în regiuni cu niveluri ridicate de poluare a aerului aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a prezenta mutații TP53, mutații EGFR și telomeri mai scurți, toate asociate cu cancerele pulmonare și îmbătrânirea accelerată.
Mutația SBS4, adesea legată de fumat, a fost prezentă de aproape patru ori mai frecvent la nefumătorii expuși la poluare comparativ cu cei din zone cu aer curat. În contrast, expunerea la fumat pasiv a arătat doar o ușoară creștere a mutațiilor genetice.
„Dacă fumatul pasiv are un efect mutagen, acesta e posibil prea slab pentru a fi detectat cu metodele actuale”, a declarat un genetician. Pe de altă parte, atât poluarea aerului cât și fumatul activ au fost asociate puternic cu mutații ADN.
În prezent, între 10 și 20% din cazurile de cancer pulmonar din Statele Unite apar la persoane care nu au fumat niciodată sau care au fumat mai puțin de 100 de țigări în întreaga viață. Deși poluarea aerului a fost de mult bănuită ca factor agravant, mecanismul prin care particulele fine afectează plămânii comparabil cu fumatul rămâne parțial neclar.
Unele studii sugerează că a respira aer poluat poate fi echivalent cu a fuma un pachet de țigări pe zi, dar aceste concluzii sunt în mare parte bazate pe observații epidemiologice. Studiul actual analizează mecanismele moleculare implicate și compară genomurile tumorale ale celor 871 de nefumători cu cele ale 345 de fumători.
Majoritatea nefumătorilor analizați aveau adenocarcinom, cea mai comună formă de cancer pulmonar, iar aproape 5% din tumori prezentau semnătura mutațională SBS4. În plus, 28% dintre nefumători prezentau o nouă semnătură genetică numită SBS40a, care nu a fost întâlnită la fumători. Cauza acestei mutații rămâne necunoscută și nu pare să fie legată de factori de mediu.
„Vedem acest tipar în majoritatea cazurilor analizate, dar încă nu știm ce îl provoacă”, afirmă un expert. Studiul s-a bazat pe nivelurile regionale de poluare, ceea ce înseamnă că nu s-a putut măsura expunerea individuală reală la particulele fine.
Cu toate aceste limitări, concluziile susțin ideea că aerul poluat poate contribui la apariția cancerului pulmonar prin mecanisme genetice similare cu cele ale fumatului. Aceasta este o problemă globală gravă și în creștere, iar cercetătorii își propun să extindă studiul pentru a include date genetice dintr-un eșantion mai larg și mai divers la nivel global.
