România se confruntă cu dificultăți în gestionarea fondurilor publice
Comisia Europeană a publicat un raport recent privind România, evidențiind că măsurile de austeritate au contribuit la reducerea deficitului bugetar, dar problemele legate de finanțele publice rămân persistente. Oficialii europeni subliniază colectarea slabă a taxelor, în special a TVA-ului, și gestionarea ineficientă a cheltuielilor publice.
Deficitul rămâne „extrem de ridicat”
În raportul de țară publicat pe 3 iunie, Comisia Europeană arată că deficitul administrației publice a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, cu estimări de 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027. Acest rezultat a fost obținut prin măsuri fiscale ample și un control mai strict al cheltuielilor. Totuși, deficitul continuă să fie considerat „extrem de ridicat”.
Datoria publică în creștere
Raportul menționează, de asemenea, că datoria publică a României ar putea depăși 60% din PIB în 2026, cu o estimare de 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027. Datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% din PIB în 2025, în principal din cauza deficitului persistent.
Calitatea finanțelor publice și colectarea insuficientă a veniturilor
Calitatea finanțelor publice rămâne o problemă centrală. România a reușit să reducă deficitul bugetar prin înghețarea salariilor și pensiilor; totuși, se impune o îmbunătățire a colectării veniturilor la bugetul de stat. În 2024, veniturile fiscale totale au fost de 27,9% din PIB, semnificativ sub media Uniunii Europene de 39,4%. Această diferență este accentuată în cazul taxării muncii.
Taxarea muncii și poverile fiscale
România are un sistem de impozitare bazat pe cotă unică, combinat cu contribuții sociale ridicate, ceea ce conduce la o povară fiscală mare, în special pentru persoanele cu venituri mici. De exemplu, pentru o persoană care câștigă 50% din salariul mediu, povara fiscală pe muncă este de 41,7%, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, comparativ cu media UE de 31,6%.
Calitatea investițiilor publice
Deși investițiile publice au crescut în 2025, există îngrijorări cu privire la calitatea acestora. Planificarea pe termen lung este realizată de ministerele de linie, cu o coordonare limitată între sectoare și o implicare redusă a Ministerului Finanțelor. Evaluările post-implementare ale proiectelor sunt rare și nu sunt integrate în mod sistematic în procesele viitoare de planificare, ceea ce limitează învățarea din experiențele anterioare.
Reforme necesare
Comisia Europeană subliniază necesitatea unei reforme a salarizării publice, care să asigure o mai mare echitate și să contribuie la eforturile de consolidare fiscală.
