Alertă națională pentru luna august din cauza crizei energetice
Guvernul României a declarat stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august, din cauza reducerii producției de energie electrică provocată de seceta severă și de nivelul extrem de scăzut al Dunării, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan, care deține și funcția de ministru interimar al Energiei.
„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, cât și pe fluviul Dunărea”, a declarat Ilie Bolojan, la finalul ședinței extraordinare de Guvern.
Dunărea se apropie de un minim istoric
Premierul a explicat că debitul Dunării a ajuns la valori fără precedent pentru această perioadă. „În loc de peste 4.000 mc/s, suntem la 1.600 mc/s, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s, astfel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup (Unitatea 1, n.r.)”, a explicat acesta.
Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării este de aproape trei ori mai mic decât media multianuală pentru sfârșitul lunii iulie și se apropie de minimul istoric înregistrat în 1985.
Riscul opririi reactorului 2
Premierul a avertizat că, dacă nivelul Dunării va continua să scadă, și Unitatea 2 de la Cernavodă ar putea fi oprită. „Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național. O producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult”, a adăugat Bolojan.
„Ca urmare a reducerii debitelor pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 de megawați pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 de megawați, suntem în situația în care, în orele de seară, să importăm, în prezent, aproximativ 1.700 de megawați. În condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 de megawați producție în minus, ceea ce ar însemna că ar trebui să importăm peste 2.500 de megawați, pentru a avea sistemul energetic echilibrat”, a subliniat premierul.
România caută sprijin extern
Pentru a evita dezechilibrele din sistemul energetic, autoritățile au început discuții cu statele vecine privind importurile de electricitate. „Am discutat în aceste zile măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale. Pe plan extern, sunt foarte importante interconexiunile și importul de electricitate din țările care au încă capacități excedentare în producție”, a declarat Bolojan.
„Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deține și portofoliul energiei, domnul Șmîhal, pentru a ne susține în perioada următoare cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei în orele de seară. De asemenea, discutăm și cu alte țări, precum Bulgaria și Grecia, pentru a asigura necesarul de energie electrică în orele de seară”, a adăugat acesta.
Maximizarea producției interne
Premierul a precizat că toate unitățile de producție disponibile au fost solicitate să funcționeze la capacitate maximă pentru a reduce dependența de importuri. „Toate capacitățile țării aflate în producție au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz care produc în cogenerare în marile orașe, cât și centralele pe cărbune, în așa fel încât să putem crește cu 100-200 de megawați producția din aceste surse de energie”, a concluzionat Bolojan.
De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, pentru a contribui maxim în perioadele de deficit de energie.
