Strategii pentru diminuarea deficitului uriaș din UE
România a început să implementeze cele mai ambițioase măsuri de consolidare fiscală de la Marea Criză Financiară, ca reacție la deteriorarea finanțelor publice din ultimii ani. Impactul pe termen scurt al acestor măsuri va fi dificil, caracterizat prin inflație crescută și o creștere economică modestă. Totuși, pe termen mediu și lung, se estimează efecte pozitive, dacă implementarea se va desfășura corect.
Guvernul Bolojan a anunțat o serie de măsuri menite să corecteze deficitul bugetar, care a atins un nivel record de 9,3% din PIB anul trecut, sub guvernarea Ciolacu. Aceste măsuri sunt necesare pentru a opri derapajul fiscal, care se preconizează că va atinge din nou 9% din PIB în acest an.
„Pachetul fiscal recent adoptat de România marchează un pas crucial către abordarea dezechilibrelor macroeconomice ale țării, transmițând semnalul că disciplina fiscală este din nou o prioritate. Deși ajustarea va aduce provocări, beneficiile pe termen lung includ o economie mai stabilă și mai echilibrată și finanțe publice sustenabile”, afirmă economiștii.
Impactul măsurilor fiscale, care includ creșteri de taxe și tăieri de cheltuieli, se estimează la 5% din PIB pentru anii 2025 și 2026. Creșterea taxelor va contribui cu aproximativ 2,5-2,6 puncte procentuale din PIB, reprezentând astfel mai mult de jumătate din totalul impactului.
Principalele măsuri anunțate includ creșterea TVA cu 2 puncte procentuale, eliminarea celei de-a doua cote reduse, creșterea accizelor și dublarea taxei pe bănci. De asemenea, vor fi introduse contribuții de sănătate pe pensiile de peste 3.000 de lei, iar impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16% începând cu anul viitor.
Pe partea de cheltuieli, măsura cea mai semnificativă este înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public, estimată de ING la 1,5% din PIB. De asemenea, se preconizează tăierea investițiilor publice cu 0,5% din PIB în acest an.
Cresterea economică și inflația
Economiștii estimează că economia României va crește cu doar 0,3% în acest an, o revizuire în scădere față de prognoza anterioară de 0,8%, iar pentru 2024 se preconizează un avans de 0,8%. Aceasta se datorează creșterii taxelor și înghețării salariilor din sectorul public, care vor reduce apetitul de consum.
Inflația este așteptată să crească pe fondul majorării TVA și a accizelor, precum și a eliminării plafoanelor la energie, ajungând la peste 8% în septembrie-octombrie, și să rămână ridicată timp de 12 luni. Rata inflației se va menține peste ținta BNR de maximum 3,5% la finele anului viitor, estimându-se că va fi în jur de 4%.
Estimările deficitului
Deficitul bugetar este prognozat să rămână ridicat, estimându-se un deficit de 7,5% din PIB în acest an, peste ținta de 7%, dar se așteaptă o scădere la 6,4% în anul următor. Deși cifrele deficitului vor continua să fie mari, se consideră că traiectoria este esențială și că guvernul a pus bazele unei reduceri sustenabile a deficitului pe termen mediu.
Datoria publică a României a crescut de la 35% din PIB la finele lui 2019, la 55% la finele anului trecut, și se estimează că va continua să crească până la 60-63% din PIB în 2026.
Riscuri și oportunități
Un risc semnificativ este diluarea politicilor fiscale, având în vedere presiunile din partea sindicatelor, pensionarilor și companiilor. De asemenea, capacitatea administrativă de a colecta taxele majorate și de a controla cheltuielile reprezintă un alt risc. În cel mai rău scenariu, România ar putea intra într-o recesiune tehnică, afectând veniturile fiscale și atingerea obiectivelor de deficit.
Pe de altă parte, alinierea la standardele UE și reformele structurale, cum ar fi îmbunătățirea guvernanței companiilor de stat, ar putea oferi o bază mai solidă pentru economia României. Dacă măsurile se vor dovedi a fi eficiente, România ar putea ieși din această perioadă cu deficite în scădere, inflație controlată și o economie pregătită să accelereze, susținută de proiectele finanțate de UE.
