Bugetul pe 2026: Reducerea deficitului și creșterea investițiilor în primele nouă luni
Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,82% din PIB, în primele nouă luni din 2026, comparativ cu 5,35% în aceeași perioadă a anului trecut, conform Ministerului Finanțelor. În acest interval, investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, atingând aproape 108 miliarde de lei. Cheltuielile totale au depășit 600 de miliarde de lei, iar costurile cu dobânzile au crescut la 50,63 miliarde de lei. Comparativ cu primele nouă luni ale anului anterior, deficitul s-a redus cu 1,53 puncte procentuale din PIB.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că reducerea deficitului a fost acompaniată de majorarea investițiilor, afirmând că disciplina bugetară trebuie să meargă mână în mână cu dezvoltarea. „Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă”, a transmis Nazare. El a subliniat importanța evaluării rezultatelor concrete ale investițiilor și necesitatea evitării asumării unor cheltuieli fără surse de finanțare clare. Procesul de consolidare fiscală trebuie să continue și în 2027.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,8%
Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale au fost de 522,07 miliarde de lei în primele nouă luni, înregistrând o creștere de 11,8% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au crescut de la 24,4% la 25,4%. Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 47,27 miliarde de lei, cu o creștere de 7,8%, iar contribuțiile de asigurări au totalizat 165,40 miliarde de lei, cu 6,8% mai mult decât anul trecut. Veniturile din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, în creștere cu 8,7%, iar încasările nete din TVA au fost de 18,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult decât în primele nouă luni din 2025, influențate de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr. 141/2025.
Veniturile din accize au crescut cu 2,4%, atingând 36,55 miliarde de lei, iar încasările din impozite și taxe pe proprietate au urcat cu 29,9%, până la 11,80 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au totalizat 48,79 miliarde de lei, în creștere cu 39,3% față de perioada similară a anului trecut. Din această sumă, 22,69 miliarde de lei au provenit din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR, de peste două ori mai mult decât în primele nouă luni din 2025.
Cheltuielile statului au depășit 600 de miliarde de lei
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 600,59 miliarde de lei, înregistrând o creștere nominală de 5,5% față de primele nouă luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%. Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară a anului trecut, scădere atribuită reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de angajați din sectorul public și măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale.
În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, ajungând la 77,34 miliarde de lei, evoluție determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății. Cheltuielile cu dobânzile au atins 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în primele nouă luni din 2025, reprezentând 2,5% din PIB. Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 187,93 miliarde de lei, similar cu nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.
Investițiile publice au ajuns la aproape 108 miliarde de lei
Cheltuielile pentru investiții au crescut de la 82,62 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 107,77 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului 2026. O parte semnificativă a sumelor a fost destinată proiectelor finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Alexandru Nazare a subliniat că autoritățile trebuie să urmărească atât valoarea fondurilor atrase, cât și rezultatele efective ale investițiilor, prioritizând proiectele în funcție de impactul lor și de existența unor surse de finanțare pentru finalizare.
România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR
Până în prezent, România a încasat 13,27 miliarde de euro din PNRR, reprezentând aproximativ două treimi din valoarea totală a planului, sumă ce include 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Ministerul Finanțelor a precizat că suma include și 301,2 milioane de euro încasate la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată numărul 3. România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro, dintre care 2,08 miliarde de euro sunt aferente cererii de plată numărul 5, aflată în evaluare, și 4,35 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul 6, depusă la 30 septembrie 2026. O decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 5 este așteptată până la 20 noiembrie 2026.
Ținta de deficit bugetar pentru întregul an 2026 este de 6,2% din PIB, iar Ministerul Finanțelor susține că ajustarea fiscală trebuie să continue și în anul următor.
